Creștinii catolici și protestanți din România sărbătoresc Învierea Domnului!

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Duminică, 5 aprilie 2026, creștinii catolici și protestanți din toată lumea celebrează Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. În 2026, aceștia celebrează Paștele cu o săptămână mai devreme decât ortodocșii.

Creștinii catolici din toată lumea sărbătoresc Învierea Domnului

Creștinii catolici și protestanții celebrează mâine, 5 aprilie 2026, Paștele! În acest an, catolicii celebrează Învierea Domnului cu o săptămână mai devreme decât creștinii ortodocși, care, în această duminică, sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim.

Sărbătoarea Paștelui își are originile cu peste trei milenii în urmă, fiind celebrată pentru prima dată în jurul anului 1400 î.Hr. Evenimentul marca eliberarea poporului evreu din robia Egiptului.

02:00, 27 May 2026

FOTO Ultimii ani ai Sfintei Blandina, trăiți în casa familiei preotului Mircea Stoleriu din Iași. „Tanti Blondina se ruga, iar deasupra ei era Maica Domnului”

02:00, 23 May 2026

FOTO Credincioșii o prăznuiesc pe Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași! Povestea impresionantă a femeii care a ales credința în fața suferinței și a prigoanei

În cartea Exodului sunt descrise cu exactitate instrucțiunile pe care Dumnezeu le-a transmis israeliților pentru a ține această sărbătoare: fiecare familie trebuia să sacrifice un miel și să ungă cu sângele lui tocurile ușilor și ale ferestrelor.

Conform tradiției biblice, în noaptea aceea, îngerul morții a trecut prin Egipt și a lovit pe întâii născuți din casele în care nu exista semnul de protecție, în timp ce familiile care au urmat porunca divină au fost cruțate. Din respect pentru acest episod fondator, jertfirea mielului rămâne, mii de ani mai târziu, un obicei puternic legat de perioada pascală.

Numele sărbătorii provine din termenul ebraic „pasha”, care înseamnă „trecere”. Pentru creștinism, această trecere dobândește o semnificație profundă, și anume ieșirea din întunericul morții și intrarea în lumina Învierii. Paștele are o dată variabilă, fiind sărbătorit primăvara. Ultima dată când catolicii și ortodocșii au celebrat Învierea în aceeași zi a fost chiar anul trecut, în 2025.

Credincioșii așteaptă binecuvântarea Papei Leon

Evangheliile amintesc că, în dimineața zilei de duminică, femeile mironosițe au mers la mormântul lui Iisus cu miruri pentru a-I unge trupul, însă au descoperit mormântul gol și piatra răsturnată, dovada Învierii.

Până la marea sărbătoare, credincioșii catolici parcurg o perioadă de post de patru sau cinci săptămâni, mai permisivă decât cea ortodoxă. Se renunță doar la carne, însă ouăle și lactatele rămân permise. În Săptămâna Mare, la finalul slujbelor, are loc împărtășirea cu ostie, pâinea nedospită specifică ritului catolic.

Un moment important al acestor zile este „procesiunea”, când preoții și credincioșii înconjoară biserica în tăcere și rugăciune. În ajunul Învierii, familiile aduc la sfințit tradiționalul coș cu ouă roșii, cozonac, carne de miel și vin. Dimineața Paștelui începe cu un ritual vechi, adică spălarea feței cu apă în care au fost puse un ou roșu și un ban, simboluri ale sănătății și belșugului pentru anul ce urmează. De asemenea, ciocnitul și dăruitul ouălor roșii rămâne un gest prezent atât în tradiția catolică, cât și în cea ortodoxă.

În Duminica Paștelui, Papa Leon va transmite, pentru prima dată, mesajul pascal și binecuvântarea „Urbi et Orbi”, rostită în Piața Sfântului Petru, în fața a mii de credincioși veniți din întreaga lume.

Astfel, pentru creștinii catolici și protestanți, în duminica aceasta are loc cea mai mare sărbătoare a creștinătății, Învierea Domnului, în timp ce creștinii ortodocși vor celebra Intrarea Mântuitorului în Ierusalim.