Local

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena! Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în această zi – FOTO

Publicat: 21 mai 2024
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în această zi - FOTO
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți în bisericile ortodoxe și catolice an de an, în data de 21 mai

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți în bisericile ortodoxe și catolice an de an, în data de 21 mai. Sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce roșie. Sfinții Constantin și Elena sunt foarte iubiți de români, în această zi de sărbătoare respectându-se o mulțime de tradiții și obiceiuri.

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena

o femeie intr-o biserica
Pentru bunăstarea familiei, în ziua în care se sărbătoresc Sfinții Împărați Constantin și Elena, femeile merg la biserică

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus s-a născut la 27 februarie 272. Acesta a fost proclamat împărat al Imperiului Roman la 25 iulie 306. Istoricii bisericii Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu susțin că, înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din data de 28 octombrie 312, contra lui Maxențiu, împăratul Constantin a văzut pe cer, în plină zi, o cruce luminoasă cu inscripția: „prin acest semn vei învinge”.

De asemenea, noaptea, Isus Hristos i s-a arătat în vis lui Constantin cel Mare și i-a spus să pună crucea creștină pe steagurile armatei sale, ca să fie protejată în luptă. Împăratul a câștigat lupta, iar dovadă a acestui fapt și a credinței sale stă inscripția de pe Arcul lui Constantin din Roma, unde se precizează clar că victoria se datorează inspirației divine. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, document prin care creștinismul era declarat religie acceptată în imperiu. Împăratul a luat și numeroase măsuri care să-i favorizeze pe creștini. A ordonat ca aceștia să beneficieze de condiții mai bune în închisori. Împăratul Constantin cel Mare și familia sa au sprijinit repararea lăcașurilor de cult creștine și au construit biserici noi în Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomedia și Tyr. Tot la inițiativa împăratului Constantin cel Mare a fost convocat Sinodul Ecumenic de la Niceea, din anul 325, care a pus capăt ereziei lui Arie. Sfântul Constantin cel Mare a murit la 22 mai 337 și a fost înmormântat într-o ctitorie de a sa, Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.

Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a primit botezul în anul 313. A fost o creștină evlavioasă, a sprijinit construirea de biserici creștine, cum a fost și cazul Bisericii Învierii Domnului, zidită lângă Sfântul Mormânt al Mântuitorului Iisus Hristos. De asemenea, Sfânta Împărăteasă Elena a mers la Ierusalim, unde a descoperit crucea pe care a fost răstignit Isus Hristos. Sfânta Cruce a fost descoperită tuturor creștinilor în data de 14 septembrie 326. Împărăteasa Elena a murit la Roma, în anul 327.

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii în această zi de mare sărbătoare

icoana cu Sfintii Constantin si Elena
Sfinții Constantin și Elena sunt foarte iubiți de români, în această zi de sărbătoare respectându-se o mulțime de tradiții și obiceiuri

În România, cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena se respectă o mulțime de tradiții și obiceiuri. Oamenii de la sate știu că în această zi nu este bine să muncească pe câmp sau să plivească ogoarele. Se crede că persoanele care nu respectă acest obicei vor avea recoltele distruse de păsările sălbatice. Mai mult, se spune că, în această zi, păsările își învață puii să zboare. De altfel, în popor, această sărbătoare este dedicată păsărilor de pădure, fiind numită Constantin Graurul sau Constantinul Puilor.

În lumea satului, se crede că toate recoltele trebuie să fie semănate până la 21 mai, deoarece tot ce se seamănă după Constantin și Elena se va usca. Pentru bunăstarea familiei, în ziua în care se sărbătoresc Sfinții Împărați Constantin și Elena, femeile merg la biserică cu trei bujori, flori de lămâiță, dulciuri și pâine coaptă în casă. Alimentele sunt sfințite de preot, iar mai apoi sunt date de pomană nevoiașilor.

Adauga un comentariu