Luni, 24 februarie 2025, creştinii ortodocşi sărbătoresc Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. Sărbătoarea este marcată în calendarul ortodox cu cruce neagră. Tot luni, creştinii ortodocşi intră în Săptămâna Albă, perioadă ce precede Postul Paştelui şi în care se poate consuma ouă, lactate şi peşte.
Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul
Irod, la un ospăţ oferit cu prilejul aniversării sale, la cererea Irodiadei, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Pentru că s-a temut că Ioan Botezătorul ar fi putut învia dacă capul său ar fi fost înmormântat alături de trup, Irod le-a dat slugilor sale doar trupul lui Ioan, care a fost îngropat în Sevastia. Capul sfântului a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la o mare adâncime. Potrivit tradiției, capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost descoperit de Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod. Aceasta l-a dezgropat din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta este considerată întâia aflare a capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. După ceva vreme, un proprietar bogat a împărţit toată averea sa săracilor, s-a călugărit, luându-și numele de Inochentie. Ca monah, acesta a început să viețuiască chiar în locul în care era îngropat capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Când a dorit să-și zidească o chilie, a săpat adânc și a descoperit un vas de lut în care se afla capul unei persoane, iar prin descoperire dumnezeiască a aflat că este vorba de capul Sfântului Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaște, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit. Astfel, capul sfântului a rămas în muntele Eleonului până în vremea împăraților Constantin și Elena, când, prin intermediul a doi monahi, capul Sfântului Ioan Botezătorul a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei l-a așezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului.
Ce semnificație are Săptămâna Albă pentru creștinii ortodocși
Luni, 24 ianuarie 2025, pentru creștinii ortodocși începe Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de „Săptămâna Brânzei” sau „Săptămâna Lăsatului Secului”. Aceasta este ultima săptămână în care se mai pot consuma alimente de origine animală, respectiv ouă, lactate și pește. Săptămâna Albă este o perioadă ce îi pregătește pe creștini pentru cele 40 de zile de post de dinainte de Învierea Domnului. În acest an, Săptămâna Albă începe pe 24 februarie și se termină pe 2 martie, culminând cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută și ca Duminica Iertării. Săptămâna Albă are un rol simbolic și spiritual foarte important în tradiția creștină. Aceasta marchează un timp de purificare treptată, atât din punct de vedere alimentar, cât și sufletesc, pregătind credincioșii pentru Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru post al anului. Denumirea de „Săptămâna Albă” vine de la faptul că, în această perioadă, se consumă doar alimente de culoare albă și se renunță, treptat, la carne.
Astfel, pe 24 februarie, când se sărbătorește Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul, pentru creștinii ortodocși începe Săptămâna Albă. În acest an, Postul Paștelui începe în data de 3 martie și se încheie la data de 19 aprilie.