Cristina-Emanuela Dascălu, despre cazul zimbrului găsit decapitat în Bistrița-Năsăud: „Patrimoniul natural al României nu poate fi tratat ca un trofeu”
Prezentă în aceste zile în teritoriu, într-un parcurs care traversează Suceava, Bistrița-Năsăud, Cluj și Bihor, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu atrage atenția asupra unui caz grav petrecut chiar într-una dintre zonele prin care se desfășoară deplasarea: moartea unui zimbru de peste 800 de kilograme, găsit decapitat în apropierea localității Măgura Ilvei.
Cazul are o încărcătură cu atât mai puternică pentru această parte a țării cu cât animalul provenea dintr-o rezervație din județul Suceava și ajunsese pe Valea Ilvelor, în Bistrița-Năsăud. Exemplarul, specie protejată, fusese observat de localnici în ultimele săptămâni, iar dispariția capului a ridicat suspiciunea unei posibile ucideri pentru trofeu. Autoritățile au deschis o anchetă, iar împrejurările exacte ale morții trebuie stabilite cu rigoare.
Pentru doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, un asemenea caz nu trebuie privit doar ca o știre locală și nici redus la imaginea șocantă a unui animal găsit mort. În discuție se află raportul pe care îl avem cu patrimoniul natural al României și capacitatea instituțiilor de a proteja efectiv speciile pe care legea le declară protejate.
Braconajul nu reprezintă o formă de curaj, de tradiție sau de relație firească a omului cu natura. Atunci când se confirmă, el reprezintă încălcarea legii și distrugerea deliberată a unei resurse naturale pe care nicio generație nu are dreptul să o considere proprietatea sa exclusivă. O specie readusă cu dificultate în fauna României nu poate deveni trofeul cuiva doar pentru că instituțiile nu au reușit să o apere.
Zimbrul are o valoare aparte pentru patrimoniul natural european. După dispariția sa din sălbăticie, revenirea speciei a fost posibilă prin decenii de conservare și prin programe de reintroducere. Tocmai de aceea, fiecare exemplar contează, iar protecția prevăzută de lege trebuie să existe nu numai pe hârtie, ci și în pădurile și comunitățile în care aceste animale trăiesc.
Faptul că această situație apare într-un moment în care doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu se află chiar pe traseul Suceava–Bistrița oferă și prilejul unei reflecții mai ample asupra responsabilității față de teritoriu. A fi prezent în teritoriu nu înseamnă numai întâlniri politice și discuții despre administrație, economie sau infrastructură. Înseamnă și să privești ceea ce trebuie apărat în fiecare regiune: comunitățile, patrimoniul cultural, pădurile, fauna și resursele care dau identitate acestor locuri.
„Patrimoniul natural al României nu poate fi tratat ca un trofeu. Dacă suspiciunile de braconaj se confirmă, cei responsabili trebuie identificați, iar legea trebuie aplicată cu toată fermitatea. Protejarea naturii nu este un exercițiu de imagine și nici o temă secundară. Este o obligație față de ceea ce am primit și față de ceea ce vom lăsa generațiilor următoare”, transmite doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.
În același timp, cazul de la Măgura Ilvei trebuie cercetat până la capăt, fără concluzii pripite, dar și fără minimalizare. Trebuie stabilită cauza exactă a morții animalului, trebuie clarificat în ce împrejurări a fost decapitat și, dacă a existat o faptă de braconaj, trebuie identificați cei care au comis-o.
România are nevoie de mai mult decât legi care declară anumite specii protejate. Are nevoie de instituții capabile să le protejeze în mod real, de supraveghere eficientă, de responsabilitate și de o cultură în care natura să nu mai fie privită ca un bun fără stăpân.
De la Suceava la Bistrița-Năsăud, traseul acestui zimbru și sfârșitul său tragic spun, dincolo de cazul individual, ceva despre responsabilitatea noastră colectivă. Putem vorbi despre conservare, biodiversitate și patrimoniu natural cât dorim. Proba adevărată începe atunci când trebuie să le apărăm.
Esti PROASTA ………………………..