Medicii cer salarii mai mari, Guvernul discută tăieri de 10%, iar spitalele rămân fără personal. În timp ce autoritățile caută soluții pentru echilibrarea bugetului, managerii de spitale și cadrele medicale avertizează că orice diminuare salarială riscă să accelereze plecările din sistem și să compromită grav funcționarea unităților sanitare.
Nemulțumirea se răspândește rapid în rândul medicilor, asistenților și personalului auxiliar, care reclamă presiunea tot mai mare din secțiile critice, deficitul cronic de personal și salariile considerate insuficiente raportat la volumul de muncă și responsabilitatea profesională. Managerii de spitale atrag atenția că menținerea personalului specializat devine tot mai dificilă, iar negocierile salariale eșuate îi determină pe mulți să părăsească sistemul public.
Medicii cer salarii mai mari, Guvernul anunță tăieri
Propunerea de reducere salarială vine într-un context deja fragil. Spitalele din întreaga țară se confruntă cu posturi vacante greu de ocupat, scheme de personal îmbătrânite și dificultăți majore în atragerea specialiștilor. În aceste condiții, solicitările de majorare venite din partea medicilor se lovesc de constrângeri bugetare, iar tentația migrării către sectorul privat sau către contracte mai avantajoase din străinătate crește constant.
Semnalele din teritoriu indică un risc major. Pierderea personalului-cheie din secțiile cu activitate non-stop. Atunci când medicii renunță la gărzi sau își dau demisia, activitatea din unitățile de primiri urgențe, secțiile de terapie intensivă și compartimentele de investigații imagistice este afectată direct. Triajul, investigațiile și intervențiile urgente se blochează rapid, iar pacienții sunt cei care suportă consecințele, prin întârzieri în diagnostic și tratament.
Cazul Brașov, un exemplu relevant pentru criza din sănătate
Situația de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Brașov ilustrează perfect gravitatea crizei din sănătate. Recent, cinci medici radiologi au demisionat și s-au retras din activitatea de gardă, invocând volumul foarte mare de muncă și condițiile dificile. Plecarea lor a creat un blocaj semnificativ în fluxul de investigații imagistice, esențiale pentru diagnosticarea rapidă a pacienților în stare critică.
Conducerea spitalului recunoaște că există fonduri financiare, însă acestea nu reușesc să acopere nevoia urgentă de specialiști, mai ales în ritmul alert al plecărilor. Presiunea asupra personalului rămas crește, alimentând un cerc vicios: epuizare, retragere din gărzi și noi demisii.
În paralel, unitatea medicală caută de peste un an cinci medici neurologi. Concursurile organizate nu au atras aproape niciun candidat. La ultima sesiune s-a înscris un singur medic, care și-a retras dosarul în ultima zi. Această lipsă de interes arată că oferta actuală nu este suficient de atractivă pentru a compensa dificultățile posturilor din linia întâi.
Deși sunt prevăzute stimulente pentru gărzi și locuințe de serviciu, medicii insistă asupra necesității unor salarii mai mari. În contextul discuțiilor despre diminuarea veniturilor, riscul pierderii și puținilor specialiști rămași devine extrem de ridicat. Managerii avertizează că unele secții esențiale ar putea ajunge sub nivelul minim de funcționare, mai ales în turele de noapte sau în weekend.
Fiecare plecare se transformă într-o problemă majoră de acoperire a liniilor de gardă, iar fiecare concurs de angajare devine o cursă contra-cronometru. În lipsa unor măsuri urgente și coerente, criza din sănătate riscă să se adâncească, afectând grav accesul pacienților la servicii medicale sigure și eficiente.