Cuba traversează cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, o situație care afectează profund viața de zi cu zi a populației. Lipsa combustibilului, penele masive de curent, alimentele insuficiente și veniturile extrem de mici au dus la scene greu de imaginat: oameni înscriși pe liste de așteptare pentru benzină de luni întregi și pensionari care nu își mai pot permite nici măcar produsele alimentare de bază.
Economia Cubei este în colaps
Economia Cubei se află într-o „cădere liberă”, iar țara se confruntă cu cea mai severă criză din ultimii 67 de ani, potrivit relatărilor presei internaționale. Situația este resimțită acut de populație, în special în marile orașe, unde lipsurile au devenit parte din rutina zilnică. Un exemplu elocvent este cazul unui bărbat din Havana care s-a înscris la coadă pentru benzină în urmă cu trei luni și care a ajuns abia pe locul 5.052 pe lista de așteptare.
Deși Cuba a mai trecut prin perioade dificile, inclusiv prin episoade de migrație masivă, penurie alimentară și tensiuni sociale, amploarea actualei crize este fără precedent. explică gravitatea situației:
„Eu, care m-am născut acolo, eu, care trăiesc acolo, vă spun: N-a fost niciodată atât de rău ca acum, pentru că s-au adunat mulți factori”, a explicat gravitatea situației economistul Omar Everleny Pérez, în vârstă de 64 de ani.
Unul dintre acești factori este reducerea drastică a livrărilor de petrol din Venezuela, stat de care Cuba a depins ani la rând. Dacă în perioada președintelui Hugo Chávez Cuba primea aproximativ 90.000 de barili de petrol pe zi, în ultimul trimestru din 2025 cantitatea a scăzut la doar 35.000 de barili, ceea ce a dus la blocaje majore în transport, industrie și producția de energie.
Oameni fără electricitate și fără alimente
Penele de curent au devenit o constantă, mai ales în afara capitalei, unde locuitorii pot rămâne fără electricitate chiar și 20 de ore pe zi. Odalis Reyes, croitoreasă din Havana, descrie teama permanentă provocată de lipsa energiei.
„Multe ore fără electricitate, multe, multe – 14, 15 ore. Asta te îngrozește, te îngrozește, pentru că ți-e teamă că mâncarea o să se strice, și acesta e cel mai greu lucru de suportat. Nici nu mai știm cum o să ne descurcăm”, a precizat Odalis Reyes, croitoreasă din Havana.
Criza combustibilului a dus și la probleme de salubritate, gunoiul neridicat favorizând apariția focarelor de boli precum dengue și chikungunya. În același timp, medicamentele sunt extrem de greu de găsit, în lipsa ajutorului trimis din străinătate.
Rațiile alimentare, care altădată asigurau o parte din necesarul lunar, au devenit aproape inutile, magazinele de stat fiind adesea goale. În paralel, magazinele private oferă produse, dar la prețuri inaccesibile pentru majoritatea cubanezilor. O pensie medie este de aproximativ 3.000 de pesos, echivalentul a mai puțin de 7 dolari, în timp ce un carton de 30 de ouă costă 3.600 de pesos, adică 8 dolari.
„Există mâncare, și din plin, dar prețurile sunt incredibile. Nimeni cu un salariu, nici măcar un doctor, nu prea poate cumpăra din magazinele acelea”, a subliniat economistul Omar Everleny Pérez.
Condițiile tot mai grele de trai au alimentat un exod masiv. Aproximativ 2,75 milioane de cubanezi au părăsit țara din 2020, iar populația reală ar fi mult mai mică decât cifrele oficiale. În acest context, autoritățile cubaneze recunosc dificultățile, dar soluțiile întârzie să apară. Președintele Miguel Díaz-Canel a admis recent că redresarea economică este „o luptă concretă pentru stabilitate în viața de zi cu zi”.