CSM intervine în dezbaterea privind pensiile magistraților: Vârsta medie de pensionare este 52 de ani, iar pensiile nu depășesc salariile actuale

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat oficial în fața valului de critici și informații denaturate apărute în spațiul public referitoare la veniturile și pensiile magistraților. Instituția a făcut publice date statistice relevante, menite să ofere o imagine clară și corectă asupra situației actuale din sistemul judiciar.

Potrivit CSM, vârsta medie de pensionare a judecătorilor din România a scăzut în ultimii ani, situându-se în prezent la aproximativ 52 de ani. Această valoare este semnificativ mai mică față de perioada anilor 2010–2011, când media era peste 58 de ani. În anul 2021, înaintea schimbărilor legislative majore, această medie era de aproximativ 54 de ani. Scăderea vârstei medii de pensionare este explicată în principal prin instabilitatea și modificările repetate ale cadrului legislativ privind statutul și condițiile de pensionare ale magistraților.

CSM intervine în dezbaterea privind pensiile magistraților

În cazul procurorilor, media vârstei de pensionare este puțin mai ridicată, fiind de circa 55 de ani pe parcursul ultimului deceniu și jumătate. În ansamblu, vârsta medie de pensionare a magistraților – judecători și procurori – în intervalul 2010-2025 este în jurul valorii de 56 de ani.

CSM atrage atenția asupra faptului că această instabilitate legislativă a determinat un număr tot mai mare de magistrați să solicite pensionarea anticipată. Doar în ultimele săptămâni, în contextul unor posibile modificări legislative care ar urma să crească vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani, peste 60 de judecători și procurori au depus cereri de pensionare. Până la finalul acestui an, peste 600 de judecători (reprezentând mai mult de 14% din totalul celor în funcție) vor îndeplini condițiile legale pentru pensionare, iar în cazul procurorilor vor fi aproximativ 230. O mare parte dintre aceștia provin din instanțele și parchetele superioare.

Acest fenomen pune presiune uriașă asupra sistemului judiciar, care se confruntă deja cu un deficit de peste 1.300 de magistrați (667 posturi vacante la judecători și 700 la procurori). Concursurile pentru ocuparea acestor posturi sunt însă blocate din punct de vedere legislativ, ceea ce agravează situația. În total, se estimează că până la finalul anului, numărul posturilor vacante va ajunge la aproximativ 2.200, adică aproape 28% din schema de personal a întregului sistem.

CSM avertizează că, pe termen scurt, această criză de personal va duce la o blocare a activității instanțelor și parchetelor, cu efecte negative directe asupra cetățenilor. Principala consecință va fi creșterea semnificativă a duratei de soluționare a cauzelor, afectând astfel dreptul la un proces echitabil și la o justiție accesibilă.

Pe partea de salarizare și pensii, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că prin adoptarea Legii nr. 282/2023 s-au eliminat inechitățile și anomaliile din sistemul de pensii speciale ale magistraților. Astfel, pensia de serviciu nu mai depășește salariul net în plată, în condițiile legislației actuale. Orice situații excepționale care mai pot apărea sunt generate de vechile reglementări, aplicate persoanelor pensionate anterior anului 2023.

Cât câștigă un judecător debutant

În ceea ce privește veniturile magistraților aflați în activitate, acestea diferă în funcție de vechime și nivelul instanței. Un judecător debutant la judecătorie are un salariu net în jur de 7.000 de lei, în timp ce un magistrat cu peste 20 de ani de experiență poate câștiga peste 16.000 de lei net lunar. La instanțele superioare, cum ar fi curțile de apel, salariile pot ajunge chiar și la peste 20.000 de lei net pentru magistrații cu experiență îndelungată.

Din totalul celor peste 5.000 de judecători activi în România, aproape jumătate (45%) sunt angajați în cadrul judecătoriilor, iar aproximativ 18% activează în curțile de apel. Conform datelor statistice, salariile judecătorilor români se situează în linie cu media europeană, conform indicelui CEPEJ privind salariile din justiție.

CSM concluzionează printr-un apel la responsabilitate, avertizând că orice modificare legislativă care va afecta statutul magistraților va avea efecte complexe, nu doar asupra acestora, ci mai ales asupra întregii societăți. Accesul la justiție și respectarea duratei rezonabile a proceselor pot fi grav compromise, iar cetățenii vor fi cei mai afectați.