Milionarul turc Atas Abdullah a fugit de la Rahova după o permisie, ridicând semne de întrebare asupra legalității procedurilor din penitenciar. Ce nereguli ascunde sistemul și cum a reușit evadarea?
Fuga milionarului turc Atas Abdullah de la Rahova a stârnit numeroase controverse. Surse apropiate anchetei susțin că evadarea ar fi fost planificată, iar Atas ar fi părăsit deja România. Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, dezvăluie că în sistem există probleme grave legate de corectitudine și acuză că se iau bani pentru favorizarea celor încarcerați.
Milionarul turc Atas Abdullah a fugit după o permisie de 3 zile
Un nou scandal zguduie sistemul penitenciar din România. Milionarul turc Atas Abdullah cunoscut în spațiul public drept Sultanul veiozelor este de negăsit, după ce nu s-a mai întors la Penitenciarul Rahova la finalul unei permisii legale de trei zile.
Dispariția sa ridică însă semne serioase de întrebare cu privire la modul în care sunt evaluate astfel de solicitări. Cazul a declanșat un val de controale interne și a reaprins dezbaterea privind acordarea învoirilor pentru deținuții condamnați la pedepse mari, mai ales în cazul cetățenilor străini cu resurse financiare considerabile.
Dezvăluirile explozive ale liderului FSANP
Informații explozive ies la iveală în scandalul fugarului de la Rahova. FANATIK a aflat detalii de ultimă oră, după dispariția bărbatului încarcerat la Rahova. Potrivit informațiilor obținute de redacția noastră de la Președintele FSANP, Corpul de Control al Administrației Naționale a Penitenciarelor ar fi fost întors din drum.
„Ce pot eu să vă spun, ca element de noutate, este că a fost întors din drum corpul de control ANP. Fiind directorul general implicat, era o misiune ilegală. Nu poate verifica directorul general propria greșeală. Scrie în Ordonanța 27, care e transformată și în lege”, a declarat Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor.
Comisarul-șef de poliție penitenciară admite că ar fi putut semna permisia milionarului turc
Comisarul-șef de poliție penitenciară, Geo Bogdan Burcu, într-o intervenție la Digi24, a menționat că este posibil ca printre actele semnate de el să se fi aflat și cel care a stat la baza ieșirii milionarului turc Atas Abdullah, existând totodată posibilitatea ca documentul respectiv să fi avut un aviz nefavorabil din partea Comisiei de eliberări.
„Din câte îmi aduc aminte, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieșire din penitenciar și, posibil, să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”, spune acesta.
Cum se acordă avize de ieșire din penitenciar
Potrivit acestuia, învoirea a fost acordată în baza procedurilor legale în vigoare și a evaluărilor interne existente la acel moment, iar decizia nu ar fi încălcat regulamentele Administrației Naționale a Penitenciarelor.
„Permisiune de ieșire din penitenciar se acordă la propunerea persoanelor care lucrează în mod direct cu deținuții, fie că vorbim de șef de puncte de lucru, educator, psiholog sau asistent social. Acestea sunt analizate și avizate de șeful secției în care deținutul este repartizat și apoi de o comisie formată din directorul penitenciarului și cei doi directori adjuncți. Pentru permisiunile mai mari de o zi, ele sunt analizate și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și aprobate de directorul general”, precizează Geo Bogdan Burcu.
Burcu a subliniat că documentul a fost analizat la nivelul conducerii unității și că, la momentul aprobării, nu existau indicii care să sugereze că cetățeanul turc Atas nu s-ar mai întoarce în detenție după expirarea celor trei zile de permisie: „Noi ne ghidăm după standardele CPT și recomandările CEDO, care recomandă ca inclusiv în cazul pedepselor lungi să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieșire din penitenciar”.
Legalitatea a fost exploatată pentru a favoriza învoire repetată?
Liderul sindical FSANP, Cosmin Dorobanțu, mai departe, aduce în discuție un alt aspect controversat. Și anume, cum deținutul Atas Abdullah a putut beneficia de acest număr impresionant de dispense și recompense, scotând în evidență că legalitatea acestor măsuri a fost exploatată pentru a favoriza învoire repetată.
„Are 73 de recompense și 22 de permisiuni de ieșire din penitenciar. Legal sunt posibile. Dar s-a favorizat această legalitate. Ca să-l favorizezi pe un deținut, îl scoți la muncă, îl scoți la activități din pușcărie și după aceea îi dai credite. După ce i-ai dat credite devine propozabil pentru învoire sau pentru liberare condiționată.
Însă, învoirea este o vocație, nu este un drept. Natura săvârșirii infracțiunii îi poate da dreptul administrației, oricât de multe credite a avut el, să nu-l lase afară din penitenciar. Dar e clar că acolo s-a vrut. În mod intenționat, acest deținut a fost recompensat cu credite, i s-au băgat pe gât atâtea credite, astfel încât să poată beneficia de învoire în fiecare lună”, a mai completat acesta, pentru FANATIK.
Cum a reușit Sultanul Veiozelor să acumuleze 22 de permisii, în 22 de luni
Reporterul FANATIK a cerut clarificări privind modul în care Sultanul Veiozelor a reușit să primească atât de multe avize și alte privilegii în cadrul penitenciarului Rahova, în doar 22 de luni. Dorobanțu a explicat mecanismul aplicat în unitățile penitenciare: „O procedură internă, o recomandare sau o dispoziție a Administrației Naționale a Penitenciarilor, dată în unitățile subordonate, spune că după fiecare permisiune de ieșire din penitenciar, să se reia de la capăt celelalte recompense. Adică, suplimentarea la pachet, suplimentarea dreptului la vizită, suplimentarea dreptului la convorbire online, suplimentarea dreptului la vizită intimă. Și iarăși ajunge la permisiunea de ieșire din penitenciar, după ce ai ieșit din penitenciar, iar te duci jos și le iei de la capăt.
Permisiunea de ieșire din penitenciar este cea mai mare recompensă care poate fi acordată unui deținut. Fie el criminal de polițiști, că asta mor eu. Dacă era în alt stat, nici nu mai ieșea din celulă”.
Mutarea lui Atas Abdullah în regim semi-deschis, posibil rezultat al unei șpăgi
Totodată, președintele FSANP a sugerat că mutarea și facilitarea deținutului turc, Atas Abdullah, la Rahova ar putea fi rezultatul unei erori grave sau chiar al unei șpăgi. Cosmin Dorobanțu a accentuat că atribuțiile și regulile privind repartizarea celor privați de liberate nu ar fi permis ca acesta să fie ținut în mod artificial în această unitate.
„De aceea, cred că sunt două teorii aici. Unu, fie a dat șpagă, fie este prostie crasă. În primul rând să vă spun, ăsta nu avea ce să caute la Rahova, pentru că este în regim semi-deschis. Deținuții clasificați ca el custodiază penitenciarul Jilava, nu Rahova. De ce a fost ăsta ținut în mod artificial acolo? Chipurile îi scoate la muncă. Să nu mai spun de condițiile de la Jilava, care sunt mult mai urâte decât cele de la Rahova. Plus că, la Jilava nu putea să fie pus la muncă, deoarece erau alții acolo și nu mai avea loc. Aici, la Rahova, era scos la curățenie, la clubul de integrare socială”, adaugă, pentru FANATIK, reprezentantul FSANP.
Deținut VIP la Rahova. Avansare rapidă prin regimuri, semnalează FSANP
De asemenea, nu poate fi omis modul în care Atas a trecut atât de rapid prin diferite regimuri de detenție, ridicând semne de întrebare chiar în rândul polițiștilor de penitenciare. Liderul FSANP a remarcat caracterul neobișnuit și nenatural al acestei evoluții.
„Întrebarea de pe buzele tuturor polițiștilor de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarilor din Aparatul Central, care verifică teritoriul, este cum s-a întâmplat ca un deținut să treacă atât de repede prin regimuri, de la maximă siguranță la regim semi-deschis. Este nenatural ce s-a întâmplat cu deținutul acesta. Deținut VIP îl numesc eu.
În mod obișnuit, un criminal nu ajunge atât de repede, în 2 ani de zile, de la un regim de maximă siguranță, cel mai sever regim din sistemul penitenciar, la unul aproape permisiv. Regimul semi-deschis este regimul deschis care permite să plece liber afară din penitenciar și să se poată întoarce seara”, a mai precizat Cosmin Dorobanțu.
Cum au fost acordate permisiunile și drepturile deținutului Atas Abdullah
În final, oficialul a cerut clarificări privind modul în care au fost gestionate permisiunile și recompensele, atrăgând atenția asupra legalității procedurilor și asupra eventualelor favorizări în ceea ce îl priveste pe Atas Abdullah.
„Legal, atât penitenciarul Rahova, cât și Administrația Națională a Penitenciarului, s-au acoperit de hârtii. Vreau să se analizeze câte cereri ale altor deținuți condamnați pentru crimă în tot sistemul penitenciar au fost soluționate favorabil cu permisiunea de ieșire din penitenciar.
Și o altă solicitare, tot la ministrul Justiției, câte cereri la penitenciarul Rahova ale deținuților sunt favorabile pentru muncă și câte sunt respinse și de ce l-au ales tocmai pe acest criminal. Câți bani se iau la Rahova pentru aceste ilegalități”, a încheiat Președinte FSANP.
În acest moment, surse apropiate anchetei susțin că fuga ar fi fost pregătită din timp și că Atas Abdullah ar fi părăsit deja teritoriul României. Milionarul turc a fost inclus pe lista celor mai căutați (most wanted) de autoritățile române, care colaborează în continuare cu organisme internaționale pentru a-l localiza și reține.