Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate și votează marți, 5 mai, de la ora 11:00, moțiunea de cenzură inițiată săptămâna trecută de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Pentru ca Executivul să fie demis, sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile din totalul celor 465 de parlamentari.
Procedura parlamentară pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură este una complexă și presupune dezbateri ample asupra textului documentului. În timpul ședinței, atât parlamentarii, cât și reprezentanții Guvernului susțin discursuri înainte ca votul final să fie exprimat.
Înainte de începerea votului, președintele Camerei Deputaților explică procedura și semnificația acestuia, iar apoi parlamentarii sunt chemați pe rând la tribună pentru a-și exprima opțiunea.
Cum se desfășoară votul
După încheierea dezbaterilor, începe votul propriu-zis. Cei 465 de senatori și deputați sunt strigați individual pentru a veni la urne.
Fiecare parlamentar primește două bile (una albă și una neagră) pe care trebuie să le introducă în două urne corespunzătoare. Conform regulamentului Camerei Deputaților, combinațiile indică opțiunea de vot:
- bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot „pentru” moțiune;
- bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă vot „împotrivă”;
- ambele bile introduse în urna neagră reprezintă abținere.
După ce toți parlamentarii își exprimă votul, bilele sunt numărate, iar rezultatul moțiunii de cenzură este anunțat oficial. Regulamentul prevede că Biroul permanent stabilește modul în care este garantat caracterul secret al votului, procedura de numărare și forma procesului-verbal care consemnează rezultatul.
Liderii Partidul Social Democrat au decis în ședința de luni ca parlamentarii formațiunii să își arate votul înainte de a introduce bilele în urnă. Potrivit unor surse politice, mesajul transmis în interiorul partidului a fost că „nu există nimic de ascuns”.
Deși votul este, în mod oficial, secret, au existat și în trecut situații în care parlamentarii au ales să își facă publică opțiunea.
Un moment celebru s-a petrecut în 2017, când guvernul condus de Sorin Grindeanu a fost demis după conflictul cu liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea. După vot, Sorin Grindeanu a contestat la Curtea Constituțională a României faptul că unii parlamentari au votat cu bilele la vedere, însă sesizarea a fost respinsă.
Un episod similar a avut loc și în 2019, când guvernul condus de Viorica Dăncilă a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, iar mai mulți parlamentari au ales să își arate public votul.
AUR: „Toți parlamentarii vor vota”
Liderul senatorilor Alianța pentru Unirea Românilor, Petrișor Peiu, a declarat că este exclus ca vreun parlamentar al formațiunii să lipsească de la vot.
Potrivit acestuia, disciplina de partid va fi respectată, iar toți aleșii AUR vor participa la votul asupra moțiunii, deși partidul nu impune explicit votul la vedere.
Partidul Național Liberal a decis ca parlamentarii să fie prezenți la dezbateri, dar să părăsească sala în momentul votului, ca formă de protest față de alianța dintre PSD și AUR. Decizia a fost anunțată de liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache.
În schimb, parlamentarii Uniunea Salvați România vor rămâne în sală, dar nu vor vota, potrivit anunțului făcut de liderul partidului, Dominic Fritz.
O poziție similară a fost anunțată și de Uniunea Democrată Maghiară din România. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a precizat că parlamentarii UDMR vor participa la ședință, însă nu își vor exprima votul.
Astfel, votul de marți ar putea deveni unul dintre cele mai tensionate momente politice ale anului, iar rezultatul va arăta dacă guvernul condus de Ilie Bolojan își va continua mandatul sau dacă România intră într-o nouă criză politică.