Curtea de Apel București anulează decizia Guvernului. Magistrații câștigă plata integrală a restanțelor salariale

Curtea de Apel București a anulat o decizie a Guvernului care viza plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Instanța a obligat autoritățile să achite integral sumele datorate și să asigure fondurile necesare. Hotărârea pune presiune majoră pe Executiv și poate avea efecte importante asupra bugetului de stat.

O hotărâre cu impact semnificativ asupra relației dintre puterile statului a fost pronunțată de Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză sistemului judiciar într-un conflict legat de plata unor drepturi salariale restante. Decizia vine într-un context tensionat, în care autoritățile au fost acuzate că întârzie sau evită aplicarea unor hotărâri judecătorești definitive.

Curtea de Apel București anulează decizia Guvernului

Instanța a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a dispus anularea măsurii adoptate de Guvern, obligând atât Executivul, cât și Ministerul Finanțelor să aloce resursele necesare pentru plata sumelor restante. Surprinzător pentru un caz de asemenea complexitate, soluția a fost pronunțată chiar la primul termen de judecată, la scurt timp după înregistrarea cererii.

02:00, 29 Apr 2026

FOTO Justiția din România este vândută: o nouă amânare în dosarul „Tabla”! Penalul Costel Alexe este aproape să scape!

Procesul a fost inițiat la finalul lunii martie, iar rapiditatea cu care a fost soluționat contrastează puternic cu durata obișnuită a unor litigii similare, care pot dura luni sau chiar ani. Instanța a stabilit, de asemenea, un termen clar de implementare: autoritățile trebuie să pună în aplicare decizia în maximum 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În cazul în care această obligație nu este respectată, Guvernul riscă sancțiuni semnificative. Penalitățile pot ajunge la 1% din valoarea sumelor datorate pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă amenzi zilnice calculate în raport cu salariul minim brut.

Obligații bugetare și presiuni asupra autorităților

Hotărârea instanței stabilește în mod explicit că Executivul trebuie să adopte toate actele administrative necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale restante. Mai mult, aceste sume trebuie incluse în bugetul de stat pentru anul 2026, inclusiv prin eventuale rectificări bugetare.

Decizia vine în contextul în care Ministerul Finanțelor a prevăzut deja în proiectul de buget o alocare de aproximativ 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, sumă considerabil mai mare decât cea din anul precedent. Creșterea bugetară era destinată în principal achitării obligațiilor rezultate din hotărâri judecătorești definitive.

Cu toate acestea, instanța a subliniat că simpla prevedere bugetară nu este suficientă, iar plata efectivă trebuie realizată fără întârzieri, sub sancțiunea penalităților.

Originea conflictului: majorări salariale și plăți amânate

Situația actuală își are originea în anul 2023, când autoritățile judiciare au decis majorarea salariilor pentru judecători și procurori cu 25%. Această creștere a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018, generând astfel obligații financiare importante pentru stat.

Guvernul a ales însă să amâne o parte din aceste plăți, direcționând resursele către alte priorități bugetare, inclusiv un program de sprijin social. Această decizie a fost contestată de reprezentanții sistemului judiciar, care au susținut că drepturile stabilite prin hotărâri definitive nu pot fi ignorate sau amânate.

Acuzații privind încălcarea principiilor constituționale

În acțiunea depusă în instanță, Înalta Curte a invocat argumente serioase, susținând că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților. De asemenea, instituția a acuzat Guvernul că subminează separația puterilor în stat și afectează autoritatea justiției.

Demersul juridic a fost precedat de o plângere adresată Executivului, prin care au fost criticate măsurile considerate defavorabile magistraților, inclusiv unele inițiative privind modificarea regimului pensiilor.

Ce urmează după această decizie

Hotărârea Curții de Apel poate fi contestată prin recurs în termen de 15 zile. Cu toate acestea, până la o eventuală modificare a soluției, autoritățile sunt obligate să respecte decizia și să identifice rapid soluții pentru plata sumelor datorate.

Această decizie reprezintă un moment important în relația dintre instituțiile statului și ar putea avea consecințe pe termen lung, atât asupra politicilor bugetare, cât și asupra modului în care sunt respectate hotărârile judecătorești definitive.