Reacții internaționale după căderea Guvernului Bolojan
Potrivit Associated Press, „coaliția pro-europeană din România s-a prăbușit marți, după ce parlamentarii au votat în favoarea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan, declanșând o nouă perioadă de turbulențe în statul membru al Uniunii Europene”.
Votul din Parlament a fost unul covârșitor: 281 de parlamentari au susținut moțiunea, iar patru s-au opus, în timp ce parlamentarii PNL, USR și UDMR nu au votat.
Publicația Politico a titrat la rândul său că „guvernul român se prăbușește” și a subliniat alianța surprinzătoare: „socialiștii din țară s-au aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe premierul de centru-dreapta”.
Vă aducem aminte că înainte de vot, Ilie Bolojan a criticat dur moțiunea, spunând: „Această moțiune de cenzură este falsă, cinică și artificială” și a adăugat: „Orice țară, confruntată cu o multitudine de crize, ar încerca să-și consolideze guvernele, nu să le schimbe”.
El a mai declarat și că moțiunea „pare a fi scrisă de oameni care nu au fost zilnic la guvernare și nu au participat la toate deciziile” și a insistat: „Este cinică, pentru că nu ține cont de contextul în care ne aflăm”.
Premierul demis și-a apărat deciziile: „Am preluat funcția de prim-ministru conștient că vine cu o presiune enormă și că nu voi primi aplauze din partea cetățenilor. Dar am ales să fac ceea ce era urgent și necesar pentru țara noastră.”
Mai multe publicații internaționale îl indică pe liderul AUR, George Simion, drept unul dintre principalii actori ai momentului. Potrivit Politico, acesta este considerat „creierul din spatele căderii lui Bolojan”, iar partidul său este în creștere în sondaje.
De asemenea, presa subliniază că această colaborare între PSD și AUR a surprins inclusiv scena politică europeană, în special familia social-democrată.
Avertismente economice
Analizele Reuters indică riscuri economice serioase. Instabilitatea politică ar putea duce la creșterea randamentelor obligațiunilor de stat, presiuni asupra ratingului de țară și dificultăți în accesarea fondurilor europene.
România are de îndeplinit reforme esențiale până în august pentru a debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri UE. Întârzierea acestora ar putea avea consecințe directe asupra economiei.
Publicația britanică The Guardian notează că, deși deficitul bugetar a fost redus de la 9,3% la 7,9%, măsurile adoptate de guvern au fost nepopulare, bazate pe „reduceri în educație, cultură și cheltuieli sociale, precum și pe creșterea TVA-ului”.
Presa din Polonia, inclusiv TVP World, a tratat evenimentul ca „Breaking News”, subliniind că demiterea Guvernului pro-UE „pune în pericol ratingurile datoriei suverane, accesul la fondurile UE și stabilitatea monedei naționale”.
În același timp, platforma bulgară Novinite arată că instabilitatea politică „adaugă presiune asupra perspectivelor economice și instituționale ale României” și subliniază că țara trebuie să respecte termenele pentru reforme legate de finanțarea europeană.
Potrivit aceleiași surse, scenariile posibile includ „o nouă coaliție, un guvern tehnocrat sau un guvern de minoritate”, iar alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile.
Reacții politice interne
După vot, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat: „Aș vrea să găsim rapid o soluție… împreună cu celelalte partide și să mergem mai departe. PSD este dispus să găsească rapid o soluție. Toate opțiunile sunt deschise.”
În replică, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a criticat dur situația: „Nu poți dărâma un guvern și apoi să fugi de responsabilitate. În economie, orice semnal de haos politic se traduce rapid în costuri reale pentru oameni.”
La rândul său, George Simion a declarat că românii „și-au dorit apă, hrană, energie”, dar au „primit taxe, război și sărăcie”.
Așadar, demiterea Guvernului Bolojan este văzută nu doar ca o schimbare politică internă, ci ca un moment care poate influența poziția României în Uniunea Europeană și stabilitatea economică pe termen scurt.