Cutremur în România. „Doamne ce m-am speriat, se zdruncina și s-a auzit un huruit puternic…”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Seismologii au revizuit atât intensitatea cutremurului produs, duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, cât și adâncimea la care acesta s-a produs.

Pe aplicația Europeană de monitorizare, EMSC, românii s-au plâns, iată câteva mărturii:

„Doamne ce m-am speriat, s-a auzit un huruit puternic, se zdruncina vitrina”, a spus Mariana

Costel spune că s-a simțit un zgomot și o zdruncinare bruscă: „Eram în pat, s-a zdruncinat brusc totul și s-a auzit și un huruit ciudat”

„Nu a fost tare, dar s-a zdruncinat brusc dulapul”, afirmă Dana

Cutremur în Vrancea-Buzău UPDATE ORA 17.02 Intensitatea cutremurului produs duminică în judeţul Buzău a fost revizuită la 3,7 grade (Inițial raportat ca: 3.9) (seismologi)

Seismologii au revizuit atât intensitatea cutremurului produs, duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, cât și adâncimea la care acesta s-a produs.

Astfel, seismul a avut o intensitate de 3,7 grade și s-a produs la adâncimea de 138 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 55 km nord-vest de Buzău, 60 km vest de Focșani, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 65 km est de Brașov și 75 km nord-est de Ploiești.

De la începutul anului, în România s-au produs 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,6 grade.

ORA 16.42 INCDFP: Cutremur de 3,6 grade în județul Buzău, duminică după-amiaza

Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade s-a produs, duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 55 km nord-vest de Buzău, 57 km vest de Focșani, 62 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 67 km est de Brașov și 78 km nord-est de Ploiești.

De la începutul anului, în România s-au produs 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,6 grade.

Gheorghe Mărmureanu anunţă anul în care România ar putea fi zguduită de un cutremur de 7,8 grade. Pe ce se bazează prognoza celebrului seismolog

Gheorghe Mărmureanu a dezvăluit că România se află într-o zonă cu activitate seismică intensă, iar riscul unui cutremur major nu poate fi exclus în totalitate. Deși estimările specialiștilor indică faptul că un seism de mare magnitudine ar putea avea loc peste câțiva ani, pericolul unei tragedii similare celei din 1977 rămâne prezent.

Potrivit seiemologului, un cutremur cu magnitudinea de 7,7 sau chiar 7,8 grade pe scara Richter ar putea lovi țara noastră în perioada 2039–2040.

„Trebuie să ne fie clar că nu vom scăpa de un viitor mare cutremur. Noi avem o hartă a cutremurelor puternice de pământ și istoria lor din ultimii 300 de ani, pe teritoriul României, în baza căreia analizăm date despre acest tip de amenințări. Potrivit cercetărilor noastre, următorul cutremur foarte puternic ne-ar putea lovi în jurul anilor 2039–2040”, a declarat Gheorghe Mărmureanu la B1TV.

Specialistul își bazează previziunile pe o analiză istorică a celor mai importante seisme produse în România în ultimii 300 de ani, ceea ce permite identificarea unor tipare și anticiparea perioadelor cu risc crescut de cutremure.

Cel mai puternic cutremur care poate avea loc în România va fi de 8,1 grade. Scenarile IGSU şi mesajul lui Raed Araft: „Nu se dă RoAlert, cu speriatul, nu rezolvăm nimic”
Cel mai puternic cutremur care poate avea loc în România va fi de 8,1 grade, potrivit unor scenarii dintr-un document oficial al IGSU. Conform sursei citate, deși efectele care vor fi resimțite la sute de kilometri distanță, nu vor fi simțite doar în zona epicentrală (precum județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe de până la 200-300 km.

Un cutremur cu intensitatea de 8 grade poate elibera o energie ce este echivalentă cu cea generată de 1.200 bombe nucleare, precum cele folosite la Hiroshima, ori de 15 milioane de tone de TNT, conform specialiștilor IGSU.

Aceștia explică faptul că seismicitatea României este puternic influențată de activitatea seismică din zona Vrancea, unde converg Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.

Totuși, în ciuda potențialelor daune semnificative, documentul IGSU menționează că „blocul litosferic care se scufundă în manta este în prezent dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare”.

Analiza recentă a IGSU despre impactul unui cutremur major relevă că va exista un număr semnificativ de clădiri rezidențiale grav avariate și de persoane grav rănite sau decedate. Mai precis, ar fi afectate peste 350.000 de clădiri și peste 45.000 de persoane, potrivit studiului „Concepția națională de răspuns post seism”, realizat de IGSU la finalul anului 2021.

În plus, un document recent al Curții de Conturi, publicat în ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt suficient de pregătite pentru a face față unui cutremur de această magnitudine.

„Cu speriatul nu rezolvăm nimic. Într-adevăr, este o zonă la care nu ne-am aşteptat şi se vede că au fost câteva episoade de cutremure şi de replici, dar pentru omul de rând cel mai important este să ştie ce e de făcut. Sunt două lucruri pe care le recomand: să descarce aplicaţia DSU – acolo sunt mai multe indicaţii şi informaţii pe care poate să le obţină, şi să acceseze www.fiipregatit.ro – acolo găseşte informaţii cum să îşi pregătească casa, cum să fie pregătit el şi familia lui. Bineînţeles, este de lucrat pe evaluarea clădirilor, dacă sunt clădiri cu risc, şi aici ştiu că s-a dat la nivel guvernamental o perioadă de timp în care să se facă aceste evaluări”, a spus şeful DSU după un recent cutremur din zona Arad.

Şeful DSU a mai menţionat că „în România, în ultimii ani, s-a făcut o pregătire foarte serioasă şi nivelul de pregătire a crescut foarte serios”, iar pompierii derulează permanent exerciţii.