Cutremur politic anunțat? Ilie Bolojan vorbește deschis despre plecarea din funcție

Premierul Ilie Bolojan vorbește deschis despre anul 2026, un an pe care îl vede decisiv pentru stabilizarea României, dar și extrem de complicat din punct de vedere economic și politic. Șeful Executivului transmite clar că nu se agață de funcție, însă nici nu fuge de responsabilitate: va rămâne premier atât timp cât există susținere politică și cât poate duce mai departe reformele începute.

Ilie Bolojan spune că miza majoră a anului viitor este relansarea economiei, iar acest lucru nu poate fi obținut prin declarații optimiste, ci prin decizii concrete: adoptarea bugetului, disciplină financiară și corectarea dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. În opinia sa, România se află într-un punct în care fiecare lună contează, iar direcția trebuie menținută ferm.

Premierul atrage atenția și asupra contextului internațional nefavorabil. Războiul din Ucraina, tensiunile comerciale globale și presiunea produselor ieftine din Asia, în special din China, creează un mediu economic dificil pentru statele europene. În acest peisaj, România nu își mai permite improvizații. Ilie Bolojan insistă că statul trebuie să susțină inteligent economia, să stimuleze sectoarele-cheie și să pună accent pe procesare internă, nu pe exportul de materii prime brute, așa cum se întâmplă în prezent cu gazele sau cerealele.

Ilie Bolojan, avertisment dur pentru 2026

Un mesaj aparte este adresat direct românilor: premierul spune că prosperitatea nu vine doar din decizii guvernamentale, ci și din responsabilitatea fiecăruia la locul de muncă. Fără seriozitate, productivitate și implicare, orice strategie economică rămâne doar pe hârtie.

În același timp, Ilie Bolojan respinge ideea că schimbarea premierului ar rezolva automat problemele României. Dimpotrivă, afirmă că tocmai dificultățile majore (deficitul bugetar, presiunile pe cheltuieli și reformele nepopulare) au făcut ca, anul trecut, funcția de prim-ministru să nu fie deloc atractivă pentru clasa politică. Problemele sunt structurale și vor rămâne indiferent de numele celui aflat la Palatul Victoria.

Pe tema deficitului bugetar, premierul vine cu explicații tehnice, dar cu implicații serioase. El precizează că deficitul anunțat pentru 2025 este calculat „pe cash”, adică strict pe plățile efective, și reprezintă doar o etapă. Odată cu includerea arieratelor și a datoriilor reportate, România va depăși, cel mai probabil, pragul de 8%. Situația este comparabilă cu cea din 2024, când deficitul final a ajuns la peste 9% după contabilizarea tuturor obligațiilor.

Ilie Bolojan susține însă că direcția este una corectă: reducerea cheltuielilor începe să dea rezultate, iar România trebuie să coboare treptat spre ținta de deficit de 3% până în 2030. Cu cât ajustările sunt făcute mai devreme, cu atât presiunea pe anii următori va fi mai mică.

Premierul Ilie Bolojan, avertisment pentru coaliție

Premierul subliniază că aceste rezultate nu sunt meritul unui singur om, ci al întregii echipe guvernamentale și al coaliției care a susținut măsuri dificile: reducerea cheltuielilor din administrație, limitarea unor sporuri, ajustări în educație și o disciplină mai strictă a salariilor din sectorul public. Fără aceste decizii, spune Ilie Bolojan, cheltuielile statului ar fi continuat să scape de sub control.

Pe fond politic, tensiunile din coaliție devin tot mai vizibile. Deși premierul minimalizează conflictele din interiorul PNL, în spațiul public apar semnale tot mai dure din partea PSD. Președintele partidului, Sorin Grindeanu, a sugerat deschis că „lăutarul” (o aluzie la premier) ar putea fi schimbat dacă nu mai respectă „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție.

Nemulțumirile PSD vizează în special decizii luate fără consultare, precum poziționarea României față de acordul Mercosur. Sorin Grindeanu acuză că astfel de hotărâri, cu impact pe zeci de ani, nu pot fi luate „pe persoană fizică”, fără explicații clare pentru cetățeni și fără acordul partenerilor de guvernare. Critici similare vin și din partea UDMR, care reclamă lipsa de transparență și comunicare pe subiecte strategice.