Candidatul Uniunii Salvați România la alegerile prezidențiale, Dan Barna, ne-a obișnuit în ultimii ani să strige ca din gură de șarpe „fără penali în funcțiile publice”! Cu acest slogan a câștigat o notorietate uriașă pentru un politician care în urmă cu câțiva ani nici nu exista în atenția opiniei publice. Numai că în ultimele săptămâni au apărut mai multe dezvăluiri incendiare despre Dan Barna și despre modul în care acesta a căpușat bugetul Uniunii Europene. Astfel, conform unei anchete Rise Project, nu există exemple de succes printre proiectele sociale pe fonduri UE gestionate de Grupul pentru Consultanță și Dezvoltare DCG, firma lui Dan Barna, în calitate de mananger și finanțator (deci, nu de consultant). Comisia Europeană nu le-a verificat încă activitățile, în pofida celor relatate colegilor de partid, iar Ministerul Fondurilor Europene ascunde, de fapt, afacerile președintelui USR, ceea ce contrazice declarațiile sale electorale. La câteva luni de când Dan Barna a promis că publică documentația proiectelor europene accesate de firma sa, dar nu a mai făcut-o, RISE atașează acestui articol câteva acte relevante.
Dan Barna nu a adus nici până acum dovezile promise
Dan Barna nu a adus nici până acum dovezile despre care vorbește, dar a declarat că jurnaliștii Rise Project au ales doar câteva proiecte din cele 20 implementate de firma lui. „Deci au ales niște proiecte dintre cele 20 pe care noi le-am avut într-un fel sau altul, pe care le-au luat la puricat, cele cu economie socială, dar și dintre astea le-au ales numai pe cele care nu au funcționat. Adică cele care funcționează și merg mai departe – un centru de echitație, brutărie și alte structuri de economie socială – nu au fost prezentate pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit. De fapt, nu au reușit să genereze nicio știre de corupție și atunci au încercat să facă diverse asocieri ca să pună la îndoială activitatea”, a spus Dan Barna, pe grupul USR de Facebook “Poiana lui Iocan”.
O nouă minciună sfruntată cu care Dan Barna crede că mai poate prosti electoratul român. Centrul de echitație (Asociația Recuperare și Agrement Leorinț) și brutăria (Asociația Pro Tradiția Abrud), adică reușitele invocate de Dan Barna în fața colegilor de partid, nu au avut legătură cu firma sa (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG).
Rețeaua prin care veneau banii UE
Cele două întreprinderi sociale au fost finanțate direct de la Consiliul Județean Alba, care a fost responsabil și de implementare în acest caz.
Din 15 entități, câte au fost în total în proiectele “Punți Comunitare” și “SES-am deschide-te!“, firma lui Barna a finanțat și coordonat patru structuri: cele analizate în investigația RISE.
Banii UE veneau prin Ministerul Fondurilor Europene, ajungeau la CJ Alba, de aici la Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, după care la entitățile create de aceasta din urmă pentru ajutorarea persoanelor vulnerabile sau cu dizabilități.
Conflictele de interese
„Mecanismul nu era unul competitiv în care aveam 20 de oferte de întreprinderi de economie socială și noi am ales una sau alta și atunci, vezi Doamne, era conflict de interese că alegeam o propunere făcută de sora mea. Încă în momentul în care am depus cererea de finanțare, noi am anunțat că vom face următoarele afaceri: croitorie cu acest personal, școala de tenis pentru copii cu vulnerabilități, centru media și tot ce a existat în proiectul respectiv, centru de echitație și toate celelalte”, a mai spus Barna.
Încă o minciună. CJ Alba a depus cererea de finanțare, nu compania lui Dan Barna. DCG a funcționat ca partener al autorității publice: finanțator, nu consultant. Rezultă din contractele de finanțare ale proiectelor sociale.
Din contractul cu CJ Alba mai reiese că partenerii sunt obligați să respecte regimul conflictelor de interese. Regulile sunt stipulate inclusiv în ghidul general de finanțare POSDRU.
Intră în scenă toată familia lui Dan Barna
Firma lui Barna era prima care trebuia să verifice implementarea corectă a celor patru întreprinderi pe care le gestiona direct: croitoria (Asociația Hermannstadt Design), clubul de tenis (Asociația Club Sportiv Social Brașov), tipografia (Transilvania Print SRL) și casa de producție (Smart Multimedia SRL).
Există câteva incompatibilități în interiorul acestor structuri de economie socială: sora lui Dan Barna (directorul croitoriei), prietenul lui Barna (Sorin Pădurariu – adjunct la croitorie și furnizor la aceeași croitorie), achizițiile tipografiei (banii au circulat în familia Macedonschi) sau achizițiile clubului de tenis (banii au circulat în familia Butnaru).
Inclusiv soția lui Dan Barna, Olguța Totolici, s-a deplasat împreună cu reprezentanții Hermannstadt Design la un târg de modă din Milano, în interesul croitoriei. Doamna Totolici era pe atunci administratorul DCG.
Cea mai mare minciună spusă de Dan Barna
Seria minciunilor spuse de Dan Barna a atins apogeul, atunci când candidatul USR la alegerile prezidențiale din acest an a anunțat că, vezi Doamne, proiectele lui au fost verificate de Comisia Europeană. „Proiectele au fost monitorizate nu doar pe perioada de implementare, dar au fost verificate inclusiv de Comisia Europeană și de autoritatea de management pe toata durata, periodic. La croitoria de la Sibiu s-a venit periodic cu reprezentanți de la comisie, s-au făcut fotografii”, este miciuna supremă a lui Barna.
Numai că, ce să vezi? Ghinion! Într-un răspuns oficial trimis la solicitarea Rise Project, Comisia Europeană spune că nu a verificat proiectele menționate. „Responsabilitatea de a asigura legalitatea este responsabilitatea statului membru”, susține Comisia. Iar autoritățile române tocmai finalizează un raport de audit pentru implementarea finală a finanțărilor din Fondul Social European în perioada 2007 – 2013. Verificările obligatorii derulate de OIR POSDRU Alba și Autoritatea de Management din Ministerul Fondurilor Europene au avut loc, conform procedurilor europene, la sfârșitul anului 2015, când s-a încheiat faza de implementare a proiectelor. S-au concretizat într-un raport înregistrat la Ministerul Fondurilor Europene pe data 31 mai 2016.
Achizițiile din proiectele lui Dan Barna, anonimizate de Guvernul Cioloș
În luna mai 2016, Dan Barna tocmai intrase în Guvernul Cioloș, fiind numit secretar de stat la ministerul care-i verifica proiectele. Într-un demers de transparentizare, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele care includ firma lui Dan Barna, în calitate de partener sau beneficiar, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate.
De exemplu, proiectul de antreprenoriat “Biblioteca Bunelor Practici”, gestionat integral de compania lui Barna și eșuat complet, are toate achizițiile anonimizate. Contractorii sunt trecuți generic drept furnizori de servicii, protejați în regim de persoane fizice, deși majoritatea sunt companii comerciale.
Situația se repetă și în cazul proiectelor sociale “Punți Comunitare” și “Ses-am Deschide-te”.
Achizițiile din proiectele DCG au fost anonimizate în baza de date a ministerului. Spre comparație, proiectele Teamnet – holdingul fondat de mogulul PSD, Sebastian Ghiță, cu care Cristian Ghinea s-a aflat în conflict deschis la începutul mandatului său de ministru – sunt transparentizate corect.
Lipsă totală de transparență
Pe scurt, 67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea).
Contractele încheiate de Grupul de Consultantă pentru Dezvoltare DCG în cadrul proiectului Biblioteca Bunelor Practici. În acest proiect, firma fondată de Dan Barna și Dragoș Jaliu a fost beneficiar.
Acestea sunt doar câteva date care conturează perfect profilul candidatului Dan Barna: proiecte finanțate din fonduri europene care au eșuat imediat, bani împărțiți discreționar familiei încălcând legislația europeană, conflicte de interese, minciuni sfruntate și multă disperare! În aceste condiții, mai merită oare acest om să primească încrederea românilor și să fie votat la cea mai înaltă funcție în stat?