De ce datoria României a explodat? Radu Burnete: Politicienii au preferat campania electorală în locul reformelor

România se confruntă cu un nivel alarmant al datoriei publice, iar măsurile anunțate recent de premierul Ilie Bolojan sunt esențiale pentru a reduce deficitul bugetar care a ajuns la cote periculoase. Consilierul prezidențial Radu Burnete a atras joi atenția că aproape o treime din banii pe care statul îi cheltuiește provin din împrumuturi, ceea ce pune țara într-o poziție vulnerabilă pe piețele financiare internaționale.

„Statul român s-a împrumutat masiv în ultimii doi ani, iar anul trecut deficitul a sărit la 9,3% din PIB”, a explicat Burnete într-un interviu pentru Digi 24.

În ciuda promisiunilor repetate și a unor creșteri de taxe și impozite, deficitul bugetar s-a adâncit constant, iar reformele majore au lipsit.

„În ultimii doi ani, din cauza ciclului electoral, politicienii au evitat să ia măsuri dificile de tăiere a cheltuielilor. Toată lumea a așteptat ca după alegeri să vină un guvern care să rezolve problema, însă acum situația este clară: România trebuie să-și recâștige încrederea investitorilor străini”, a subliniat consilierul.

RomaniaTV

💔💔💔DESPĂRȚIRE bombă în showbiz! Andreea Marin i-a spus adio lui Adrian Brîncoveanu. E cutremur!

Observatornews.ro

ANIMAŢIE. Anvelopele, adevărate bombe pe caniculă. Cum cedează brusc cauciucurile

România continuă să depindă în mare măsură de finanțările externe, iar creditorii vor să fie siguri că țara va putea rambursa datoriile contractate.

„Cetățenii trebuie să înțeleagă că fără aceste împrumuturi, problemele ar fi mult mai grave decât acum. Unul din trei lei cheltuiți de stat este luat cu împrumut, iar investitorii trebuie să aibă încredere că România va respecta aceste angajamente pe termen lung”, a mai precizat Burnete.

Cum ne-au dus alegerile în pragul falimentului

Pentru a opri această spirală, premierul Ilie Bolojan a anunțat un plan cu trei pachete succesive de măsuri, menite să reducă rapid și sustenabil deficitul bugetar. Printre acestea se numără reașezarea cotei TVA, care va fi simplificată în două niveluri: 11% și 21%. La cota redusă de 11% vor rămâne produse și servicii esențiale, precum alimente, medicamente, apă și canalizare, energie termică și cărți, iar pentru industria HoReCa, TVA redusă va fi menținută temporar.

Alte măsuri importante includ plafonarea pensiilor și a salariilor din sectorul public pentru anul 2026, precum și o majorare de 10% a accizelor la alcool, țigări și carburanți. De asemenea, premierul a propus introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei, aplicată doar asupra sumei ce îl depășește.

În sistemul de învățământ, normele didactice vor crește cu două ore atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar, iar bursele vor fi acordate într-un număr limitat, cu prioritate pentru bursele sociale acordate pe criterii stricte.

Măsurile fiscale vor fi puse în transparență decizională chiar joi și se vor aplica începând cu 1 august, iar de la 1 ianuarie va crește impozitul pe dividende de la 10% la 16%.

Această serie de decizii vine într-un moment crucial pentru economia României, care trebuie să găsească echilibrul între menținerea stabilității financiare și protejarea cetățenilor de efectele unui deficit bugetar scăpat de sub control. Următorii pași ai guvernului vor fi urmăriți cu mare atenție atât de populație, cât și de investitorii internaționali.