De ce femeile nu au voie pe Muntele Athos? Iată explicația părintelui Calistrat Chifan – VIDEO

Părintele Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni, din județul Iași, a explicat de ce femeile nu au voie pe Muntele Athos. Iată cum a fost construită Marea Lavră.

În urma decretului împăratului bizantin Vasile I Macedoneanul, emis în secolul al IX-lea, Muntele Athos a fost declarat loc sfânt al călugărilor. Potrivit unei tradiții străvechi, devenită ulterior lege (Legea Avatonului din secolul X), spune că pe Muntele Athos nu au voie să vină femeile. Acestora le este interzis să se apropie pe o rază de 500 de metri de coasta peninsulei grecești. În plus, se spune că pe Muntele Athos, cunoscut oficial sub numele de Statul Monahal Autonom al Muntelui Sfânt, nu se află nici măcar animale de sex feminin, excepție făcând păsările sălbatice.

De ce femeile nu au voie pe Muntele Athos? Iată ce ne spune părintele Calistrat despre construcția Marei Lavre

Femeilor le este interzis accesul pe Muntele Athos, dar nici bărbații nu au cale liberă, numărul vizitatorilor admiși fiind limitat. Pentru a păși pe sfântul munte, bărbaților li se solicită un permis special de intrare obținut în prealabil.

Interdicția femeilor de a păși pe Muntele Athos își are originea în tradiția Athonită. Aceasta spune că atunci când Fecioara Maria a pășit pe munte în timpul călătoriei sale împreună cu Sfântul Ioan, de la Jaffa spre Cipru, pentru a-l vizita pe Sfântul Lazăr, a rămas impresionată de fumuseșea acestuia. În acel moment, Ea a binecuvântat locul şi a cerut fiului său Iisus Hristos ca muntele acesta să fie grădina ei. Legenda spune că atunci s-a auzit o voce din cer: „Fie ca aceasta să fie moştenirea şi grădina ta, un paradis al salvării pentru cei care caută să fie salvaţi.”

De atunci, muntele a primit titulatura de „Grădina Maicii Domnului” și a fost interzis accesul oricărei alte femei, fapt susținut apoi de împăraţii bizantini printr-un act numit Avaton.

„Spune o istorioară că așa a început construirea Marei Lavre. El stătea într-o peșteră, se hrănea cu ce putea, mânca ce putea, se ruga cum putea el și mereu se lupta să înceapă o temelie de biserică și să construiască niște ziduri, ca să înceapă o biserică. Exact ca în balada meșterului Manole, tot ce lucra toată ziua, după miezul nopții când se ducea totul era surpat și materialele pe care le aduna, toate erau aruncate în mare, pietrele toate împrăștiate și zidul surpat. Și atunci s-a rugat la Născătoarea de Dumnezeu și a spus: „Dă-mi un semn, Maica Domnului, cum trebuie să fac aici în grădina Ta”. Și ce-i spune Maica Domnului? „Atanasie, aici nu-i de arhitectură e nevoie, este nevoie de prima dumnezeiască Liturghie. Să faci un locaș mic, pe care să-l începi la răsăritul soarelui, să-l termini la asfințitul soarelui și se numește Peștera de rugăciuni a Sfântului Atanasie, care există și astăzi, în care până seara tu trebuie să faci prima Liturghie. Când a asfințit soarele începi privegherea, continui cu Liturghia la miezul nopții și atunci vei putea construi.”, a declarat părintele Castrat Chifan, în cadrul emisiunii BZI LIVE.

Părintele Calistrat Chifan: „Când s-a scuturat tot muntele ca într-un cutremur, toți dracii s-au aruncat în mare”

Părintele Calistrat a dezvăluit că după ce Maica Domnului l-a sfătuit pe Sfântul Atanasie să facă o primă Liturghie, muntele „s-a scuturat ca într-un cutremur” și toți dracii s-au aruncat în mare.

„A început Sfântul Atanasie rapid și a încropit un altar, a încropit o Sfântă Masă , a pregătit vasele de slujbă, a pornit seara prima priveghere, a dat drumul binecuvântării de slujbă, iar la miezul nopții, când a dat binecuvântare de Liturghie, când s-a scuturat tot muntele ca într-un cutremur, toți dracii s-au aruncat în mare și n-au mai venit din nou cu putere în Sfântul Munte doar într-un singur fel. Doar ispitindu-i pe călugări și niciodată având putere asupra lor.”, a mai spus îndrăgitul duhovnic.