De la coșul de legume la factura de energie. Mugur Isărescu explică cum TVA-ul și accizele au împins inflația

Inflația din România a luat o turnură accelerată în trimestrul al treilea al acestui an, iar principalii vinovați sunt modificările fiscale și liberalizarea parțială a pieței energiei. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a explicat vineri, 14 noiembrie, într-o conferință de presă că creșterea ratelor TVA, majorarea accizelor și eliminarea plafoanelor la energia electrică au avut efecte directe și rapide asupra prețurilor.

„Unii comercianți au transferat întreaga creștere de TVA imediat, în timp ce alții au ales să majoreze prețurile treptat”, a precizat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că dinamica costurilor cu forța de muncă a contribuit, de asemenea, la presiunea inflaționistă, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au rămas ridicate, ceea ce a temperat cererea de consum, în timp ce prețurile internaționale ale petrolului au evoluat moderat.

Corecțiile prețurilor la legume și fructe au avut un efect de temperare, însă nu suficient pentru a contrabalansa scumpirile la energie și TVA.

Cum s-a văzut TVA-ul în prețuri

Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% s-a reflectat diferit în diverse sectoare. La legume și fructe, majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri, deoarece oferta din vară a fost suficientă pentru a împiedica transferul complet al taxei. În schimb, la energie electrică și gaze naturale, prețurile au urcat chiar mai mult decât ar fi sugerat simpla majorare a TVA.

Potrivit calculelor BNR, majorarea TVA din august s-a transmis în medie până la 85% în prețuri, cu diferențe semnificative între sectoarele economice. La combustibili, doar jumătate din creșterea de TVA s-a reflectat în pompă.

În trecut, comercianții au transferat aproape întotdeauna creșterile de TVA integral, uneori chiar cu un adaos suplimentar, în timp ce scăderile de TVA au fost doar parțial reflectate în prețurile finale.

Mecanismul TVA și efectele sale

Practic, TVA-ul nu afectează marja de profit a comerciantului, care rămâne aceeași indiferent de taxă. Astfel, la creșterea TVA, comerciantul are trei opțiuni: să transfere 100% din majorare consumatorului, să transfere doar parțial sau să profite de ocazie și să majoreze prețul chiar mai mult decât creșterea fiscală.

Studiile BNR și ale Consiliului Concurenței arată că în episoadele anterioare de creștere a TVA, prețurile produselor de bază au urcat aproape întotdeauna proporțional cu taxa, uneori chiar mai mult, mai ales în sectoarele cu cerere inelastică, cum ar fi pâinea, laptele sau benzina.

La scăderi de TVA, pe de altă parte, doar o parte din reducere a fost transmisă consumatorilor, restul fiind absorbită de comercianți sau compensată prin alte costuri.

De ce prețurile cresc mai repede decât TVA

Există câteva motive simple pentru acest fenomen: puterea de negociere a marilor retaileri, lipsa de transparență și informare a consumatorilor, contextul general al inflației și concurența reală limitată în practică.

Chiar dacă teoretic există mai mulți furnizori sau magazine, majoritatea consumatorilor nu compară prețurile în mod constant și sunt legați de proximitatea magazinului.

Banca Națională a României și-a revizuit în creștere prognoza de inflație, anticipând 9,6% în decembrie 2025 și 3,7% în decembrie 2026. Această ajustare reflectă impactul combinat al măsurilor fiscale recente și al dinamicii pieței energiei, precum și presiunile salariale și anticipațiile inflaționiste persistente.