Deficitul de cont curent și datoria externă a României cresc în 2025. Ce înseamnă asta pentru economie și pentru oameni

În primele opt luni ale anului 2025, România a cheltuit mai mult decât a încasat din schimburile cu exteriorul, ceea ce a dus la un deficit de cont curent de 18,8 miliarde de euro, în creștere față de perioada similară din 2024, când era de 18 miliarde de euro. Deficitul de cont curent este un indicator important care arată diferența dintre banii care intră și ies din țară prin exporturi, importuri, servicii, investiții și transferuri.

De ce a crescut deficitul României?

Creșterea deficitului vine în principal din faptul că România a importat mai multe bunuri (produse fizice), decât a exportat. Diferența dintre exporturi și importuri la categoria „bunuri” a fost de 21,4 miliarde euro, mai mare cu aproape 1 miliard față de 2024.

Totuși, România a reușit să aducă mai mulți bani din servicii (precum transport, IT, telecomunicații), unde s-a înregistrat un excedent mai mare decât anul trecut. De exemplu, serviciile de transport și cele IT au adus mai mulți bani în economie, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a compensa creșterea importurilor.

Un alt punct slab este deficitul la venituri primare, adică diferența dintre banii trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate sau profiturile companiilor străine care operează în România și își trimit banii acasă. Acesta a rămas ridicat, la aproape 6 miliarde euro.

În plus, veniturile secundare, care includ ajutoarele și transferurile din afară, cum ar fi cele de la diaspora, au adus un plus mai mic în 2025 față de anul trecut.

O veste bună este că investițiile directe străine (firme străine care investesc în afaceri din România) au crescut. În primele 8 luni din 2025, au ajuns la 4,7 miliarde de euro, cu peste 10% mai mult față de aceeași perioadă din 2024. Asta arată că România rămâne o țară atractivă pentru investitori.

Datoria externă a crescut considerabil

Pe partea mai puțin plăcută, datoria externă totală a României a crescut cu aproape 19 miliarde de euro, ajungând la 222 miliarde de euro la final de august 2025. Asta înseamnă că România s-a împrumutat mai mult pentru a acoperi cheltuielile statului și ale economiei.

Cum este structurată această datorie:

• Datoria pe termen lung (ce trebuie plătită în mai mult de un an) este cea mai mare parte, peste 172 miliarde euro, reprezentând 78% din total. A crescut cu peste 10% față de sfârșitul anului trecut.

• Datoria pe termen scurt (care trebuie plătită în următorul an) a crescut și ea, ajungând la 49,5 miliarde euro.

Cea mai mare parte a datoriei aparține statului român, care s-a împrumutat pentru a-și acoperi cheltuielile. De exemplu, doar titlurile de stat (instrumente de datorie vândute investitorilor) au crescut de la 73,6 miliarde la peste 84 miliarde de euro.

Deși datoria e mare, România își poate acoperi în continuare obligațiile externe. Indicatorii de siguranță arată:

• Serviciul datoriei externe pe termen lung (adică plățile efective de rambursat) a scăzut la 14,8% din totalul exporturilor – o îmbunătățire față de anul trecut.

• Rezervele valutare ale BNR acoperă integral datoriile pe termen scurt – 102,6%, ușor mai puțin decât în decembrie 2024, dar încă într-o zonă considerată sigură.

Ce înseamnă toate acestea pentru români?

Pe scurt:

• Țara importă mai mult decât exportă, ceea ce înseamnă că banii ies mai repede din economie decât intră.

• Investitorii străini au încredere în România, dar dezechilibrele comerciale persistă.

• Datoria externă crește, ceea ce înseamnă că statul va trebui, pe viitor, să plătească mai mult pentru a se finanța.

• Dacă această tendință continuă, este posibil să vedem efecte în cursul de schimb (leu mai slab), în inflație sau în taxele pe care statul ar putea fi nevoit să le ajusteze.

Dezechilibrele crescute trebuie atent monitorizate și corectate pentru a nu deveni probleme majore în anii următori.