Delirul, un marker timpuriu al COVID-19

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Delirul însoțit de febră ar putea fi un simptom precoce al COVID-19. Aceasta este concluzia principală trasă de o cercetare științifica efectuată de cercetători de la Universitat Oberta de Catalunya (UOC) și publicată în Clinical Immunology and Immunotherapy, care evidențiază faptul că unii pacienți dezvoltă și delir, pe lângă alte simptome mai cunoscute. De ce delirul ar putea fi un marker timpuriu al COVID-19?

Manifestarea acestei stări de confuzie, atunci când este însoțită de febră mare, ar trebui considerată un marker precoce al bolii, în special în cazul pacienților vârstnici.

„Delirul este o stare de confuzie în care persoana se simte lipsită de contact cu realitatea, ca și când ar visa. Trebuie să fim în alertă, în special într-o situație epidemiologică ca aceasta, deoarece o persoană care prezintă anumite semne de confuzie poate fi infectata”, a explicat cercetătorul UOC Javier Correa, care a realizat acest studiu la Universitatea din Bordeaux (Franța), potrivit Medical Xpress.

De ce delirul ar putea fi un marker timpuriu al COVID-19?

Correa, împreună cu cercetătorul UOC Cognitive NeuroLab, Diego Redolar Ripoll, a analizat corpul lucrărilor științifice publicate cu privire la efectele COVID-19 în raport cu sistemul nervos central, adică creierul. Analiza a constatat că există indicații din ce în ce mai mari că acest nou tip de coronavirus afectează și sistemul nervos central și produce modificări neurocognitive precum dureri de cap și delir, precum și episoade psihotice.

„Principalele ipoteze care explică modul în care coronavirusul SARS-CoV-2 afectează creierul indică trei posibile cauze: hipoxie sau deficit de oxigen neuronal, inflamația țesutului cerebral datorită furtunii de citokine și faptul că virusul are capacitatea de a traversa bariera cerebrală pentru a invada direct creierul”, a spus Correa. El a subliniat că oricare dintre acești trei factori are potențialul de a duce la delir și a explicat că au fost observate dovezi ale afectării cerebrale legate de hipoxie în autopsiile efectuate la pacienții care au murit din cauza infecției și că a fost posibilă izolarea virusului din țesutul cerebral.

Potrivit cercetătorilor, delirul, deficitele cognitive și anomaliile comportamentale sunt cel mai probabil rezultatul inflamației sistemice a creierului și a unei stări de hipoxie, care determină și inflamarea țesutului neuronal, în zone precum hipocampul.