Eveniment-Social

Zonele din Iași care o iau la vale. Deplasarea terenului, observată din satelit de o companie românească – HARTĂ

Publicat: 15 iul. 2020
Deplasarea terenului din Iaşi, observată din satelit de o companie românească - HARTĂ
Deplasarea terenului din Iaşi, observată din satelit

O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare observate pe o perioadă de circa cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câţiva centimetri pe an. Iaşul are o infrastructură stabilă, cu excepţia câtorva zone restrânse.

Astfel, în zona Smârdan, mai precis pe strada Moldovei şi în apropierea zonei Sfântul Lazăr, pe strada Zimbrului, sunt clădiri care se scufunda cu circa 3-5 mm/an, respectiv 7-10 mm/an. De asemenea, imaginile din satelit releva deplasări în jurul Mănăstirii Hlincea (între 3 şi 10 mm/an), în zona Baza 3 (între 3 şi 5 mm/an).

Deplasarea terenului din Iaşi din ultimii cinci ani, observată din satelit

O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese timp de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câţiva centimetri pe an. Harta arată, cu acurateţe milimetrică, zonele stabile şi instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.

Coduri de culoare graduale, de la roşu — ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 şi 25 mm/an, prin verde — ce marchează zonele cu o variaţie de sub 2 mm/an, spre albastru – ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.

„Teledetecţia confirma instabilitatea cartierului Ţicău, ce înregistrează valori ale deplasării de 5-7 mm/an”, a menţionat Florin Şerban, directorul general Terrasigna. „De asemenea, se remarcă valori deosebite în sudul Grădinii Botanice, ce se scufunda cu până la 12 mm/an”, a adăugat acesta.

Alte zone văzute din satelit că se scufundă

În Bucureşti, câteva zone bine delimitate din zona centrală se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea raului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.

„Din cauza poziţiei sale pe răul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitala este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Şerban, directorul general Terrasigna.

Regiunea turistică a Lacului Bicaz are segmente care alunecă cu până la 11 mm/an, mai ales în satele Grozăveşti şi Rugineşti, ambele construite în pantă. Localităţile Poiana Largului, Poiana Teiului şi Hangu sunt de asemenea instabile.

Aceste măsurători de precizie ale stabilităţii terenului au fost înregistrate din spaţiu, de la o înălţime de peste 600 km. Informaţiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.

„Sateliţii Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la şase zile peste aceeaşi zonă de 150 km x 250 km şi realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna. „Pentru a obţine deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).”

Cauzele instabilității terenului

Cauzele instabilităţii terenului pot fi diverse, în funcţie de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar şi de ordin milimetric, este esenţială în mai multe domenii. Lucrările de construcţie de amploare au nevoie de studii ale mişcărilor de teren, pentru a evita greşeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane — cum ar fi tuneluri sau linii de metrou — trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante — autostrăzi, drumuri şi poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilităţile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecinţe foarte serioase”, a precizat Delia Teleaga, Coordonatorul Departamentului Tehnic în cadrul Terrasigna.

Măsurătorile au fost realizate de Terrasigna pe o suprafaţă de circa 250.000 km2, ce acoperă toată suprafaţa României, părţi din Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Pentru realizarea hărţilor de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărţile au o rezoluţie de 10 m x10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustraţie reprezintă o suprafaţă de 100 de metri pătraţi.





Adauga un comentariu