Deputatul AUR Laura Gherasim: „Pe votul anulat al românilor s-a ridicat și tribuna celor care le predică democrația”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul AUR Laura Gherasim critică participarea unor reprezentanți ai instituțiilor europene și ai Curții Constituționale la Forumul privind Statul de Drept, organizat la București în perioada 20–21 octombrie. Aceasta își exprimă neîncrederea în Comisia de la Veneția și ridică semne de întrebare cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, finanțarea unor organizații și transparența fondurilor publice.

„Pe votul anulat al românilor s-a ridicat și tribuna celor care le predică democrația.
Pentru că mi-ați scris în privat, întrebându-mă, în legătură cu postarea mea anterioară, de ce nu prea am încredere în Comisia de la Veneția, explic aici, public.
Reticența mea nu vine din faptul că aș fi o persoană fără încredere în instituții, mai ales în instituțiile europene. Verific însă mai multe aspecte înainte de a face o afirmație publică, așa că arăt cum am ajuns să am semne de întrebare legate de o instituție europeană care, ca principiu de funcționare, ar trebui să fie un organism tehnic și consultativ independent al Consiliului Europei, un arbitru care oferă expertiză constituțională și veghează la democrație și la statul de drept fără să se amestece în jocurile politice interne.
Istoria a arătat că există o îndrăzneală a puterii care, atunci când nu mai întâmpină nicio împotrivire, ajunge să semene cu disprețul față de propriul popor. La 6 decembrie 2024, nouă judecători ai Curții Constituționale au anulat alegerile prezidențiale. Tot în istoria acestei țări s-au cunoscut destule împrejurări în care oamenii puterii se grăbeau să-și împodobească hotărârile cu vorbe frumoase, doar că niciun rang și nicio ceremonie nu pot șterge, niciodată, răspunderea pentru anularea întregului scrutin prezidențial din 2024.
Aproape doi ani mai târziu, o parte dintre aceiași judecători au fost așezați la loc de cinste la București, în cadrul Forumului privind Statul de Drept, a cărui a doua ediție s-a desfășurat în perioada 20–21 octombrie 2026, având ca principală locație Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, unde s-a vorbit cu solemnitate despre statul de drept și apărarea democrației.
Să analizăm împreună acest eveniment deosebit, cât de succint se poate într-o postare.
La acest forum au participat două judecătoare ale Curții Constituționale care au luat parte la hotărârea de anulare a întregului proces electoral din decembrie 2024: doamna Elena-Simina Tănăsescu, actuala președintă a Curții Constituționale, și doamna Laura-Iuliana Scântei, judecătoare la Curtea Constituțională și membră a Comisiei de la Veneția, care a coordonat chiar dezbaterea despre controlul de constituționalitate ca garanție a statului de drept.
Când privesc cine se află în spatele acestei întâlniri și, mai ales, cine îi dă prestigiu acestui forum și cu ce mijloace materiale, mă simt deopotrivă neîncrezătoare și tristă.
Este suficient să observăm că fundația germană Konrad Adenauer este unul dintre coorganizatori ca să ne punem întrebări legitime despre influențele care s-au exercitat în jurul alegerilor din România.

„Konrad Adenauer este o fundație politică ce acționează de ani de zile în România”

Konrad Adenauer este o fundație politică ce acționează de ani de zile în România, este apropiată de CDU, cel mai mare partid politic din Germania, și, ce să vezi, nu trăiește din mărunțișul strâns în cutia milei, ci finanțează analize, proiecte și formatori de opinie, inclusiv în procese electorale interne.
Potrivit propriului raport anual, bugetul prevăzut pentru 2025 se ridica la aproape 229 de milioane de euro, dintre care peste 220 de milioane proveneau numai din finanțări federale germane. Fundația declară că 98,6% din finanțarea sa este publică. Frumos, nu!?
Nu judec, doar că sunt sume uriașe și mi-e teamă să mă gândesc ce poți face cu asemenea mijloace financiare! Poți organiza conferințe, finanța proiecte, publica analize, forma specialiști, poți plăti influenceri, poți face ca un popor să urască alt popor și poți chiar construi rețele de influență intelectuală și instituțională.
Acțiunile acestei fundații arată că nu a stat chiar departe de alegerile din România. Numai ca exemplu, în decembrie 2024, fundația publica o analiză despre anularea scrutinului pentru alegerea Președintelui României în contextul unui atac hibrid rusesc.
Recunoașteți refrenul, nu!? În mai 2025 publica o altă analiză, în care confruntarea dintre Nicușor Dan și George Simion era privită din perspectiva intereselor germane și europene, din care au reieșit clar interesele Germaniei. Și, ce să vezi, astăzi aceeași fundație contribuie la organizarea unei mari adunări despre democrație, avându-i printre invitați chiar pe judecătorii care au anulat democrația.
Ar fi foarte interesant să știm cum au fost cheltuite în România aceste fonduri germane, ce instituții și proiecte au fost finanțate și ce eventuale contracte s-au încheiat cu instituții media și nu numai. S-ar putea să găsim multe instituții media care „apărau” democrația din România cu fonduri germane. Dar, cum banii vin din străinătate, rămâne de văzut cum stăm cu transparența banilor publici europeni, care sunt și ai românilor. Mă gândesc că o fundație de sorginte germană, care dispune de asemenea resurse și intervine public în evenimentele politice din România, trebuie să accepte aceeași exigență a transparenței pe care o pretinde altora. În orice țară civilizată, asemenea lucruri nu se pot întâmpla câtuși de puțin fără explicații.
Fundația Konrad Adenauer nu a organizat însă singură forumul, ci împreună cu Comisia de la Veneția și cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, condusă de doamna Ramona Chiriac, propusă de PSD și PNL drept cap al listei lor comune la alegerile europarlamentare din 2024. Comisia de la Veneția, care stabilește standardele democratice ale alegerilor în Europa, și Comisia Europeană, implicată direct în evenimentele care au precedat anularea, nu au lămurit niciodată public ce s-a întâmplat cu votul românilor, însă ne-au oferit, la București, lecții despre statul de drept, alături de judecătorii care au anulat acest vot.
Și apoi, tot la acest eveniment, mai avem un personaj interesant, domnul Bogdan Dima, președintele Centrului pentru Analize Strategice. Ce tare! Cum am citit titlul, m-am și cutremurat. Ce denumire impunătoare! Parcă aud o voce gravă, de prezentator de televiziune: „În continuare, directorul Centrului pentru Analize Strategice ne va explica situația…”
Omul obișnuit, auzind asemenea titulaturi, poate crede că are în față conducătorul unei mari instituții de cercetare, cu sute de specialiști, laboratoare de analiză și o autoritate dobândită prin ani întregi de studiu.
În realitate, Centrul este o asociație privată, înregistrată în 2019, cu sediul declarat în Bragadiru, județul Ilfov. În documentele publice pe care le-am putut identifica nu apare un buget verificabil care să ne permită să apreciem dimensiunea reală a activității sale. Spre ZERO. Cine știe, poate tot din străinătate încasează. Domnului Bogdan Dima îi place să intervină public și a intervenit public chiar în controversa electorală. În martie 2025 a susținut interpretarea juridică folosită pentru respingerea candidaturii lui Călin Georgescu. În aprilie, când un judecător al Curții de Apel Ploiești a pronunțat o hotărâre contrară poziției CCR, domnul Dima a vorbit despre o „eroare judiciară colosală”.
La acest forum, același domn Bogdan Dima a moderat dezbaterea plenară la care a participat președinta Curții Constituționale. Titlul poate impresiona publicul, dar adevărata greutate a unei instituții se măsoară, cred, prin activitatea, independența, finanțarea și rezultatele sale, nu prin solemnitatea numelui pe care și l-a ales. Dacă privim totul prin prisma utilității unor interese, se pare că nimic altceva nu mai contează!
Și, ce să vezi, printre organizatori se află și Facultatea de Drept a Universității din București. Rectorul universității, domnul Marian Preda, declara recent că George Simion își manipulează în mare parte susținătorii și vorbea despre „riscurile unei guvernări AUR”.
Bun. Universitățile publice beneficiază de finanțare de la stat, adică din banii cetățenilor, inclusiv ai celor pe care domnul rector îi privește cu atâta neîncredere politică. Finanțarea publică înseamnă și răspundere publică. Fiecare leu trebuie justificat prin educație, cercetare și rezultate, nu prin prestigiul funcțiilor ocupate, mai ales când mulți din cadrul universității se întreabă dacă nu cumva, prin titlul primit, rectorul Universității din București doar răsplătește puterea.
Când un conducător universitar intră în disputele politice, este firesc ca cetățenii să-i cerceteze cu aceeași atenție atât declarațiile, cât și felul în care sunt administrate resursele instituției.
S-a strâns astfel la București o lume a marilor titluri, a finanțărilor publice, a funcțiilor academice și a instituțiilor europene. Printre cei care au organizat sau au condus dezbaterile se află persoane și organizații care au avut deja poziții clare în controversa electorală românească. Iar deasupra tuturor a fost așezat prestigiul Comisiei de la Veneția.

23:04, 21 Oct 2026

Deputatul AUR Laura Gherasim, critici la adresa Comisiei de la Veneția: „Vizita președintei Comisiei de la Veneția în România a fost un gest de curtoazie sau a reflectat un interes real pentru democrație?”

13:48, 13 Oct 2026

Deputatul Laura Gherasim: „Conferința de presă anunțată pentru astăzi va fi reprogramată”

„Prestigiul academic și instituțional nu înseamnă în mod obligatoriu și nevinovăție”

Dacă îmi permiteți, prestigiul academic și instituțional nu înseamnă în mod obligatoriu și nevinovăție, așa cum funcția nu este dovadă de dreptate, iar finanțarea generoasă nu conferă nimănui autoritatea de a hotărî ce trebuie să gândească românii.
În această țară, instituțiile trebuie să se teamă de lege și de răspunderea față de cetățeni, nu de schimbarea unui guvern. O putere care administrează cinstit banii publici nu are de ce să se teamă de verificarea cheltuielilor sale.
Cei care au anulat alegerile trebuie să răspundă pentru hotărârea lor. Cei care cheltuiesc bani publici trebuie să arate unde se duc acești bani și cât din acești bani servesc interesele românilor. Iar cei care își îmbracă opiniile politice în haina autorității academice trebuie să înțeleagă că un titlu nu transformă o părere în adevăr.
Niciun titlu universitar și nicio funcție nu îți conferă în mod obligatoriu și un caracter demn și o coloană vertebrală dreaptă. Dacă nu îți exerciți funcția în slujba dreptății și a adevărului, ca om rămâi un nimeni, indiferent de titlul universitar și de funcția pe care o deții!
Așa că vă rog să-mi iertați reticența, dar analizați și voi faptele, puneți-le cap la cap și judecați singuri dacă un asemenea forum mai poate fi privit ca o lecție despre statul de drept sau ca o încercare de a legitima tocmai ceea ce trebuia cercetat.
Românilor le-a fost anulat votul. Nici milioanele de euro, nici marile titulaturi și nici conferințele despre statul de drept nu vor putea anula memoria acestui popor și nici dorința lui de dreptate și de schimbare a clasei politice actuale”, a transmis deputatul AUR Laura Gherasim.