Deputatul Silviu Gurlui a criticat strategia de apărare a României și a reclamat probleme grave de mediu în județul Iași

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Deputatul AUR Silviu Gurlui a susținut la Iași o conferință de presă în care a criticat actuala clasă politică, strategia de apărare a României și modul în care sunt gestionate problemele de mediu din județ. Parlamentarul a vorbit și despre reducerea aparatului de stat, situația PNRR și incendiul de la groapa de gunoi Țuțora.

„Astăzi, la Iași, împreună cu deputatul de Iași Cristina Dascălu, am susținut o conferință de presă în care am abordat principalele probleme politice, economice, strategice, culturale și de mediu cu care se confruntă România și județul Iași.
Am discutat despre moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului cu un număr record de 181 de voturi, un semnal puternic privind lipsa de încredere în actuala guvernare și în direcția în care a fost împinsă țara în ultimii ani.
Am prezentat poziția AUR privind desemnarea viitorului prim-ministru și asumarea guvernării într-o formulă în care AUR să dea premierul. România are nevoie de un executiv eficient, suplu și responsabil administrativ. În această formulă susținem reducerea numărului de ministere la aproximativ 10–12 și limitarea numărului de secretari de stat la maximum 50, pentru diminuarea costurilor administrative și eficientizarea aparatului public.
În cadrul conferinței au fost prezentate și soluțiile noastre pentru zona economică, energetică și pentru protejarea micilor afaceri și a companiilor strategice de stat. România nu mai poate continua pe direcția taxelor impuse fără reforme reale, coerente și predictibile.
Am abordat și situația deficitară a proiectelor PNRR și SAFE. Am arătat că lipsa unei gândiri strategice și a unei viziuni coerente a dus la pierderi foarte mari pentru România, inclusiv miliarde de euro pierdute sau blocate din cauza managementului defectuos și a incapacității administrative.
În această conferință de presă am subliniat un lucru esențial: strategia SAFE de investiții în armament, în forma actuală, „gândită” de guvernul proaspăt demis, este profund deficitară. Se vorbește mult despre securitate, despre armament și despre investiții militare, dar se evită esența: fără cercetare, fără tehnologie proprie, fără inteligență strategică, nu există securitate reală. Nu contestă nimeni necesitatea consolidării capacităților de apărare ale României. Problema este că actuala strategie se bazează aproape exclusiv pe achiziții, ignorând fundamentul real al securității moderne: cercetarea, dezvoltarea și inovația tehnologică. A cumpăra fără a construi înseamnă dependență. A cumpăra fără a înțelege înseamnă vulnerabilitate. A cumpăra fără a inova înseamnă stagnare. Consolidarea infrastructurii de apărare a României nu poate exista fără cercetare, dezvoltare, inteligență și tehnologie inovativă. Dacă ne imaginăm că simpla achiziție de echipamente militare acoperă nevoile strategice ale țării, ne înșelăm grav. Lumea evoluează rapid. Tehnologiile se schimbă. Se schimbă conflictele, viteza de reacție și modul în care se obține avantajul strategic. Toate statele serioase investesc masiv în cercetare. Acolo se construiește adevărata forță militară. Aceasta este garanția unui arsenal performant, adaptabil și sustenabil.
Dacă România ar fi investit constant în cercetarea militară, astăzi am fi avut nu doar echipamente, ci și capacitate proprie de mentenanță, dezvoltare tehnologică și sisteme avansate – de la tehnologii laser până la teledetecție activă și pasivă.
Priviți Polonia: investește masiv în industria de apărare și în industria aerospațială, dezvoltă parteneriate inteligente și implică direct industria proprie. Nu doar cumpără. Construiește.
Industria aerospațială devine unul dintre pilonii majori ai securității europene. Cine investește aici astăzi va avea avantaj strategic mâine. Din păcate, România a pierdut ani întregi prin lipsă de viziune, subfinanțare și decizii incoerente. Cercetarea românească, inovarea și industria de vârf au fost împinse într-un colț secundar, iar consecințele se văd astăzi.
De asemenea, în cadrul conferinței au fost ridicate și probleme grave care afectează județul Iași. Un exemplu extrem de îngrijorător este incendiul care mocnește de mai bine de 10 zile în zona gropii de gunoi Țuțora. Un astfel de incendiu produce în atmosferă compuși extrem de nocivi, iar acești poluanți sunt transportați și transformați în funcție de condițiile meteorologice. Din păcate, nu am văzut rapoarte clare ale Agenției pentru Protecția Mediului, nu am văzut măsurători complete ale spectrului de compuși chimici și nici avertizări publice serioase privind direcția în care se deplasează aceste mase de aer încărcate cu substanțe toxice.
Astfel de arderi reclamă nu doar o toxicitate foarte mare, ci și existența unui spectru extrem de complex de compuși chimici rezultați din deșeuri care nu au fost reciclate înainte. Aceasta arată o deficiență majoră a unui sistem care nu reușește să recicleze eficient, să valorifice energetic și economic aceste materiale și să reducă volumul depozitat în gropile de gunoi. Costurile întreținerii unor astfel de depozite sunt uriașe, în timp ce reciclarea și valorificarea corectă ar putea aduce beneficii economice, tehnologice și de mediu foarte importante.
Faptul că asemenea incendii continuă să ardă zile întregi arată că acolo există încă importante surse de materiale inflamabile și de poluare, iar consecințele asupra sănătății populației și asupra mediului pot deveni extrem de grave.
Am expus de asemenea cazul așa-numitelor „ecologizări” realizate pe râul Nicolina, în zona Cicoarei, respectiv în vecinătatea lacului Ciric, în zona Veneția.
Acolo întâlnim un peisaj extrem de degradat și nociv: deșeuri menajere, materiale de construcții, componente metalice, bucăți ruginite cu vârfuri ascuțite descoperite pe zonele verzi, toate lăsate într-un spațiu în care oamenii și copiii circulă zilnic. Este o imagine care nu face cinste Iașului și care, odată cu încălzirea vremii, aduce mirosuri greu de suportat și riscuri reale pentru sănătatea populației.
Am semnalat și situația de la lacul Ezăreni, malul drept, unde continuă să existe cantități mari de deșeuri abandonate, precum și cazul pădurii Cetățuia, unde imaginea degradării persistă de ani întregi.
În multe dintre aceste zone nu există panouri educative, nu există suficiente coșuri de gunoi și nu se observă măsuri reale și constante de prevenție și întreținere.
Este nevoie de intervenții serioase, coerente și permanente pentru protejarea mediului și pentru redarea acestor zone comunității într-o formă sigură și civilizată.
O altă problemă importantă ridicată în cadrul conferinței a fost cea a ordonanței de urgență promovate de guvern în domeniul instituțiilor de cultură din România, focalizată pe managementul și administrarea acestor instituții.
Am subliniat că o astfel de ordonanță de urgență nu își justifică existența și că, dimpotrivă, riscă să evite rolul firesc al Parlamentului într-un domeniu atât de sensibil și important precum cultura. Nu vorbim despre un sector aflat într-o situație excepțională care să reclame urgențe legislative. Cultura are nevoie de stabilitate, echilibru, competență și predictibilitate, nu de intervenții administrative grăbite și insuficient dezbătute.
Există riscul unei influențe politice accentuate în desemnarea sau schimbarea managementului unor instituții culturale, ceea ce poate afecta grav criteriile de competență și rigoare profesională în acest domeniu.
Mai mult, sunt prevăzute reduceri importante de posturi și limitări ale contractelor pe perioadă determinată, aspecte care generează instabilitate și îngrijorare în întreg sistemul cultural.
Nu este întâmplător faptul că sindicatele din cultură au reacționat public și au criticat această ordonanță, considerând că ea poate diminua calitatea actului cultural și poate afecta și mai mult un domeniu deja subfinanțat și aflat sub presiune de ani întregi.
Instituțiile culturale, muzeele și sectorul administrativ din cultură se confruntă deja cu lipsa resurselor, probleme de finanțare și deficit de personal, iar astfel de măsuri riscă să accentueze și mai mult degradarea unui domeniu fundamental pentru identitatea și educația unei națiuni”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.