Deputatul Silviu Gurlui, despre criza de la acumularea Paltinu: „Nu trece lună fără să ne confruntăm cu un nou dezastru național”

„Starea de degradare în care a ajuns statul român a depășit parcă orice limită. Nu trece lună fără să ne confruntăm cu un nou dezastru național. Am avut tragedia din cartierul Rahova – explozia soldată cu pierderi de vieți omenești și pagube materiale uriașe. Iar acum avem un nou dezastru: gestionarea catastrofală a apelor din acumularea Paltinu.
Acum vorbim despre o criză care afectează aproape 110.000 de locuitori, punând în pericol viețile pacienților din spitale, ale copiilor din școli și grădinițe și paralizând funcționarea comunităților. Mai mult, situația lovește direct și în sistemul energetic național: închiderea centralei electrice de la Brazi – cu o capacitate de aproximativ 800 MW – afectează aproape 10% din producția de energie a țării!!!

Dincolo de declarațiile iresponsabile venite din partea Ministerului Mediului – cum că apa menajeră ar putea fi folosită ca apă potabilă, pe motiv că “s-ar mai fi întâmplat și în alte localități” –, Bravo DSP că ați blocat acest lucru la Prahova!!! dincolo de incapacitatea statului de a gestiona un lac, un bazin hidrografic, dincolo de absența unor măsuri predictive elementare și dincolo de faptul că managementul apei NU se face în plin sezon al precipitațiilor abundente, ci preventiv, vreau să ridic o întrebare fundamentală:
Care a fost, de fapt, cauza umplerii acestui lac cu o cantitate atât de mare de aluviuni? Cum se explică faptul că, în timp, s-au acumulat astfel de depuneri masive, transformând precipitațiile obișnuite într-o calamitate?

Am analizat întregul areal al lacului, inclusiv toți afluenții săi – în special râul Doftana – pe intervalul ultimilor 5–10 ani. În această perioadă se observă clar o intervenție majoră care are legătură nu numai cu procesele naturale. Vorbim despre acțiuni antropice, intervenții ale omului care par a modifica în mod semnificativ dinamica afluenților și structura albiei.
Este foarte probabil ca în zonă să fi avut loc și defrișări importante, lucrări necontrolate, excavații sau devieri ale cursului, toate acestea având același efect devastator: creșterea masivă a încărcăturii de nămol, pietriș, aluviuni și material grosier care s-au revărsat în lac, colmatându-l progresiv. Fenomenele sunt vizibile și în imagini, chiar și pentru un nespecialist. De verificat în teren, la fața locului!

Trebuie subliniat și faptul că nici nu mai există acel filtru natural lateral care, în mod normal, reține reziduurile și materialele grosiere înainte ca apa să ajungă în lac. Au avut loc modificări semnificative în zona albiei, care au distrus mecanismele naturale de filtrare. Probabil albia a fost deviată, adâncită sau lărgită necorespunzător, crescând viteza curgerii și transportul masiv de aluviuni. În lipsa acestui filtru și cu o albie modificată artificial, lacul a devenit o cuvă în care se prăbușesc toate depunerile din amonte. Priviți imaginile. Iulie 2020 versus iulie 2025! Par multe intervenții pe albia râului dar profunzimea și intensitatea lor e greu de decelat din imagini satelitare.

Pentru decolmatare și pentru a stabiliza dinamica hidrologică sunt esențiale câteva măsuri tehnice:
1. O cartografiere batimetrică completă cu sonar și profilare sedimentară, pentru o radiografie exactă a depunerilor.
2. Utilizarea dragoarelor hidraulice cu pompare controlată, evitând resuspendarea sedimentelor.
3. Stabilizarea zonelor expuse eroziunii prin palplanșe, zidării de sprijin sau soluții de bio-inginerie.
4. Identificarea dezechilibrului major între aportul solid și capacitatea lacului de disipare, rezultat al modificărilor antropice ale regimului de curgere.
5. Implementarea unui program complet de reconfigurare hidrodinamică a afluenților, replantare a vegetației ripariene și instalare de praguri de disipare pentru reducerea vitezei curgerii.

Iar când vorbim despre un minister în care, prin chiar modul de funcționare, cercetarea este „interzisă”, nu mai este nicio surpriză că ajungem să asistăm la asemenea derapaje și evenimente dezastruoase. Lipsa totală a expertizei științifice, a monitorizării și a intervențiilor tehnice profesioniste ne aduce exact aici: închiderea unor capacități energetice majore pentru că nu mai sunt alimentate cu apă, blocarea unor servicii vitale și expunerea populației la riscuri inacceptabile.
Vorbim despre punerea în pericol a vieților a zeci de mii, chiar sute de mii de oameni care rămân fără alimentare cu apă, despre spitale vulnerabilizate, școli lăsate în incertitudine și un echilibru ecologic distrus sau profund amenințat. Aceste consecințe nu sunt accidente ale naturii, ci rezultatul direct al unui stat în putrefacție care a scos știința din propriile instituții și care e incapabil să gestioneze nici măcar un lac, darămite un sistem energetic național.
Desigur, ne întrebăm deja ce dezastru urmează în această lună. Șirul bâlbelor administrative și guvernamentale pare că nu mai cunoaște limite!”, a transmis prof. univ. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.