Front comun PSD-ÎCCJ împotriva Guvernului Bolojan. Sorin Grindeanu și Lia Savonea folosesc aceeași strategie

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Două dintre cele mai importante reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care depinde plata a peste 1,6 miliarde de euro din fonduri europene, au intrat în centrul unui conflict politic și juridic. Legea salarizării bugetarilor și legislația privind protecția mediului sunt contestate atât de PSD, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care susțin că Executivul nu avea dreptul să promoveze aceste proiecte.

În scrisori transmise conducerii Parlamentului, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, afirmă că proiectul noii legi a salarizării este afectat de probleme de constituționalitate încă din faza de elaborare.

Argumentul principal este că întregul proces ar fi fost coordonat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru exercitarea interimatului.

Legea salarizării, contestată de PSD și ÎCCJ cu aceleași argumente

Instanța supremă mai susține că Executivul condus de Ilie Bolojan, aflat în situația unui guvern demis, nu ar fi avut competența de a promova proiecte legislative sau politici publice cu efecte pe termen lung, ci doar de a administra problemele curente ale statului. În cazul în care legea va fi adoptată fără modificări, ÎCCJ anunță că o va ataca la Curtea Constituțională.

Aceeași interpretare este susținută și de PSD. Partidul condus de Sorin Grindeanu acuză Guvernul că a depășit limitele constituționale ale unui executiv interimar și anunță demersuri în instanță pentru suspendarea unor hotărâri de guvern adoptate recent, precum și o plângere penală la Parchetul General.

Social-democrații consideră că Guvernul nu putea adopta acte normative și strategii cu impact pe termen lung, inclusiv cele asumate prin PNRR, în perioada în care funcționează cu atribuții limitate.

În schimb, un expert în drept constituțional consultat de G4Media respinge această interpretare. Potrivit acestuia, miniștrii interimari își exercită atribuțiile atât timp cât Guvernul interimar rămâne în funcție, iar adoptarea actelor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR este nu doar permisă, ci chiar obligatorie pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Legea salarizării reprezintă unul dintre jaloanele esențiale din PNRR, iar neadoptarea ei ar putea bloca aproximativ 770 de milioane de euro. Împreună cu legislația privind biodiversitatea, cele două reforme condiționează accesul României la peste 1,6 miliarde de euro din fondurile europene.