Deputatul Silviu Gurlui, despre dronele căzute în România și Polonia: „Nu sunt inteligente, pot devia zeci de kilometri. Sunt vulnerabile la bruiaj”

Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, atrage atenția asupra caracteristicilor tehnice ale dronelor Shahed-131/136 – implicate în incidente recente în spațiul aerian românesc și polonez – și explică, într-o analiză publică, cum aceste dispozitive pot ajunge accidental în afara zonelor de conflict.

Gurlui subliniază că aceste drone kamikaze nu sunt echipate cu sisteme militare avansate, ci folosesc componente comerciale și tehnologii ușor de bruiat, ceea ce le face imprecise și periculoase chiar și în afara țintelor lor programate.

„În ultimele luni, în spațiul aerian românesc și polonez au fost semnalate treceri sau fragmente de drone provenite din zona de conflict din est. Cele mai multe au fost identificate ca Shahed-131/136 (denumite de Rusia Geran-1/2), programate înainte de lansare cu un traseu fix care au rază de acțiune estimată la 700–2.500 km, în funcție de încărcătură și condițiile de zbor

Conform raportului Electronics in the Shahed-136 Kamikaze Drone al Institute for Science and International Security, aceste drone conțin numeroase componente electronice comerciale, inclusiv receptoare GNSS și module de control disponibile pe piața civilă https://isis-online.org/uploads/isis-reports/documents/Electronics_in_the_Shahed-136_Kamikaze_Drone_November_14_2023.pdf

Analiza RUSI – Russia’s Iranian-Made UAVs: A Technical Profile
https://www.rusi.org/explore-our-research/publications/commentary/russias-iranian-made-uavs-technical-profile
confirmă că sistemele avionice sunt „de tip comercial”, nu echipamente militare de ultimă generație. Astfel de drone nu dispun de navigație criptată multi-band sau de algoritmi avansați anti-bruiaj întâlniți la vehiculele militare performante, ceea ce le face vulnerabile la perturbări.

Ghidajul lor se bazează pe:
-GNSS (Global Navigation Satellite Systems – GPS, GLONASS etc.), care le indică în timp real poziția;
-INS (sistem inerțial de navigație, cu giroscoape și accelerometre), care calculează mișcarea atunci când semnalul satelitar lipsește.

În zonele de luptă există bruiaj electronic puternic – unde radio care blochează sau derutează semnalele GNSS. Când receptorul GNSS este bruiat, drona trece pe modul INS, dar acesta acumulează erori: o abatere mică la fiecare kilometru poate deveni zeci de kilometri după o oră de zbor. Vântul și condițiile atmosferice pot devia și mai mult traiectoria.

Aceste drone nu sunt „inteligente” și nu își aleg singure țintele. Sunt aparate programate, iar dacă își pierd semnalul de satelit pot rătăci traiectoria, ceea ce explică tehnic și logic apariția lor accidentală pe teritoriul României sau Poloniei. Chiar și un obiect inert care cade poate provoca răniri sau pagube, de aceea monitorizarea și neutralizarea rapidă sunt esențiale.

În domeniul dronelor există și alte metode de navigație – precum ghidaj optic, recunoaștere a reliefului (TERCOM/scene-matching), viziune computerizată sau legături prin cablu/fibre optice –, însă modelele implicate în aceste incidente folosesc în principal combinația GNSS + INS, rămasă vulnerabilă la bruiaj”, a transmis deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui.