Deputatul Silviu Gurlui: România are nevoie de o strategie clară pentru uraniul românesc și industria nucleară

În urma unei interpelări adresate Ministerului Energiei, deputatul Silviu Gurlui a primit un răspuns privind situația resurselor de uraniu ale României și perspectivele programului nuclear național. Deși datele referitoare la cantitatea de uraniu extrasă și la rezervele exploatabile sunt clasificate, autoritățile au confirmat că redeschiderea exploatării de la Tulgheș-Grințieș este programată pentru anul 2028, iar uzina de la Feldioara se află în proces de modernizare. Investiția, de aproximativ 90 milioane de euro, are ca scop consolidarea independenței energetice prin menținerea unui ciclu nuclear integrat.

Deputatul Silviu Gurlui subliniază însă nevoia unei strategii riguroase, care să asigure nu doar resurse materiale, ci și formarea unei noi generații de specialiști în domeniul nuclear, avertizând că fără industrie funcțională și predictibilitate resursele umane calificate vor rămâne o provocare majoră.

RomaniaTV

Simona Gherghe e în culmea fericirii! Nu a mai avut răbdare și le-a dat marea VESTE fanilor! Yuhuuuu! Felicitări! ❤️

Observatornews.ro

Cea mai dorită specializare: 13 pe un loc. Studenţii, angajaţi încă din primul an de facultate

„Am primit răspuns din partea Ministerului Energiei cu privire la situația resurselor de uraniu ale României în contextul securității energetice și al extinderii programului nuclear național.
Datele privind volumul total de uraniu extras și estimările rezervelor exploatabile sunt clasificate, nefiind disponibile publicului. În ceea ce privește redeschiderea exploatării zăcământului de la Tulgheș-Grințieș, aceasta este preconizată pentru anul 2028. În prezent, sunt în curs lucrări de autorizare pentru sediul administrativ și modernizarea uzinei de la Feldioara, care va procesa minereul. Investiția necesară este estimată la aproximativ 90 de milioane de euro, acoperită din surse interne și atrase ale societății de stat Nuclearelectrica.
Pentru pregătirea personalului specializat, a fost încheiat un parteneriat educațional cu Liceul „Petru Rareș” din Feldioara, urmând ca începând cu anul școlar 2025–2026 să funcționeze o clasă cu specializarea tehnician în chimie industrială. Exploatarea zăcământului se va face prin lucrări miniere subterane, iar procesarea uraniului va folosi tehnologie clasică, dar adaptată cu echipamente moderne și cu respectarea celor mai bune practici pentru reducerea impactului asupra mediului.
Legislația actuală permite desfășurarea acestor activități, fiind deja emisă Hotărârea de Guvern nr. 379/2025 pentru prelungirea licenței de concesiune. În ceea ce privește necesarul tehnologic, pentru operarea a patru reactoare de tip CANDU este nevoie anual de aproximativ 440 tone de dioxid de uraniu. Totuși, informațiile privind dacă rezervele interne pot acoperi această cantitate rămân clasificate.
România importă în medie 250 tone de uraniu pe an, sub formă de triuran octoxid (U₃O₈), în principal din Canada și Kazahstan. Costurile internaționale de achiziție sunt de 3-4 ori mai mici decât cele rezultate din producția internă, motiv pentru care, după 2016, exploatarea locală a fost sistată. Deocamdată, nu există strategii sau acorduri privind exportul de uraniu românesc.
Se subliniază că România ar deține toate verigile necesare pentru menținerea unui ciclu nuclear complet: materie primă, capacități de procesare, producție de combustibil și apă grea. Această structură integrată reprezintă un avantaj major pentru independența energetică a țării, iar redeschiderea zăcământului de la Tulgheș-Grințieș contribuie strategic la consolidarea acestei independențe.
Această situație evidențiază nevoia unei strategii naționale clare și eficiente, orientată spre utilizarea eficientă a resurselor interne, rentabilitate economică, protecția mediului și formarea unei generații noi de specialiști în domeniul nuclear. La partea aceasta, eu am rezerve. Pentru că se cer absolvenți de fizică iar fizica în mediul preuniversitar se face cum știm, cu laboratoarele pe care le știm, cu resursele pe care le alocăm. Absolvenții și cercetătorii pregătiți, cer resurse umane și predictibilitate. Ca să atragi absolvenți care să se încadreze în mediul industrial ai nevoie de industrie! E nevoie de strategie riguroasă.
_______________________________
Raspunsurile la cele 16 intrebari:
_______________________________
Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 816A/10.042025, având ca obiect , Situatia resurselor de uraniu ale Romanici in contesxtul securități energetice si al extinderi programului nuclear aţional”, vă comunicăm următoarele:
1. „Care este volumul total de uraniu extras pană in prezent și cantitatea estimată a rezervelor exploatabile?”
Datele privind volumul total de uraniu extras până în prezent și cantitatea estimată a rezervelor exploatabile sunt detinute de Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier si al Stocarii Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), însă precizăm ca, potrivit legislaţiei in vigoare aceste date sunt incadrate in categoria informatilor clasificate.
2. Ce planuri concrete există pentru redeschiderea minelor de uraniu si care sunt termenele estimate?”
In cursul anului 2023, conducerea SN Nuclearelectrica SA (SNN) a aprobat Strategia de operaționalizare și dezvoltare a Fabricii de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu de la Feldioara (FPCU), unul dintre obiectivele principale ale acestei strategii find deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de uraniu de la Tulgheș-Grinţies, punerea efectivă în exploatare a zăcământului de uraniu fiind preconizată a începe in anul 2028. La acest moment, se afla in derulare activitatea de autorizarc a lucrărilor de construire pentru sediul administrati al minei Tulgheș-Grinţics. De asemenea, sunt în execuţie lucrări de modernizare a uzinei de preparare a mincreului de uraniu, de la Feldioara.
3. Care sunt costurile detaliate pentru redeschiderea fiecărei mine și sursele de finanare avute în vedere
Potrivit evaluărilor SNN, necesarul investiţional pentru realizarea lucrărilor de deschidere, pregătire și exploatare a zăcământului de uraniu de la Tulghes-Grinţies este de circa 90 milioane de euro. Sursele de finantare avute in vedere în aest scop vor proveni din surse interne şi surse atrase ale titularului activităţii miniere de exploatare, FPCU – Feldioara, filială a SNN.
4. Care este capacitatea zilnică prognozată de extracţie pentru fiecare mină redeschisă?”
Astfel de informaţii nu sunt cunoscute cu exactitate la acest moment, însă conform legislaţiei în vigoare, datele refcritoare la zăcamintele uraniu sunt considerate informaţii clasificate.
5. Cum se compară resursele umane actuale cu cele din anii „80-90 și ce măsuri se iau pentru formarea personalului necesar?”
Pentru formarea de personal cu pregătire adecvată, FPCU – Feldioara a încheiat în cursul anului 2024 un contract de pregătire practică cu Liceul „Petru Rareș” din Feldioara, conform căruia, începând, cu anul scolar 2025 -2026 va fi înfintată o clasă a 1X-a cu specializarea tehnician în chimie industrială
6. In ce măsură legislația actuală facilitează sau împiedică reluarea activităţilor de extracţie și prelucrare?”
Legislaţia actualā raspunde nevoilor de reluare activităţilor de extracție si prelucrare a resurselor/rezervelor de uraniu. in acest sens prin Hotărârea de Guvern nr, 379/2025 a fost aprobata prelungirea perioadei de valabilitate a licenţci de concesionare a activitătii de exploatare Tulgheş Grințieș.
7. Ce tehnologii și echipamente sunt necesare pentru reluarea in condiţii de siguranţă a extracţiei și prelucrării?
Zăcământul de uraniu de la Tulgheș-Grinţieş va fi exploatat prin lucrări miniere subterane. Procesarea minercului uranifer in vederea obținerii de concentrate tehnice de uraniu (octoxid de uraniu) se va realiza la uzina de la Feldioara prin tehnologia clasică, respectiv pe fluxul tehnologic ce includc uarmătoarele operaţiuni principale: măcinare autogenă – clasare simptotică – leşiere acidă dinamică – decantare şi clarificare – extracţia cu rășini schimbatoare de ioni si solvenţi organici precipitare uscare – calcinare. Fluxurile tehnologice de extracție și procesare mineralurgică hidrometalurgică vor fi concepute având în vedere cele mai bune tehnici, tehnologii si echipamente existente pe plan mondial, urmărindu-se reducerea semnificativă a impactului negativ asupre factorilor de mediu
8. Care sunt condiţiile de mediu, transport și export pentru valorificarea uraniului?
Condiţiile de mediu, transport și export pentru valorificarea uraniului sunt clar precizate in legislaţia naţională (Legea nr, 11 1/1996 privind desfăşurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităţilor nucleare și o serie de acte normative subsecvente acesteia de nivel secundar și terţiar) și legislaţia europeană /internaţionala (Directive, Regulamente ale Comisiei Europene, Tratatul EURATOM, recomandări AIEA)
9. Pe câti ani poate fi asigurată producţia energetică din resurse interne de uraniu pentru echivalentul a 4 reactoare CANDU (aprox. 3 GW)
Datele privind volumul total de uraniu extras până în prezent și cantitatea estimată a rezervelor exploatabile sunt deţinute de Autoritatea Naţionala de Reglementare fn Domeniul Minier, Petrolier și al aceste date sunt incadrate in categoria informafilor clasificate., exceptate de lacecesul liber al publicului.
10. Ce cantitate de uraniu este necesară anual pentru operarea celor 4 reactoare si ce raport existà cu rezervele interne?
Necesarul anual de consum tehnologic de uraniu sub forma de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu pentru 4 unități CANDU este de 440 tone.
11. Există strategie naţională pentru utilizarea uraniului românesc în producţia de energie nucleară extinsă?
In acest context este de menţionat faptul că SNN a aprobat, cursul anului 2023, Strategia de operaţionalizare și dezvoltare a FPCU – Feldioara, care include ca obiectiv strategic refacerea si menţinerea ciclului nuclear integrat românesc. Această strategie a fost concepută și este fundamentată pe prevedcrile din Legea nr. 193/2018 pentru reglementarea principilor privind asigurarea strategiei naţionale a României referitoare la menţinerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) de la Cernavoda.
12. Care sunt avantajele economice și geopolitice dacă România iși asigură combustibilul nuclear din surse proprii?
Industria nucleară românească are, din punct de vedere operaţional, corelat cu tehnologia utilizată la CNE Cernavodă, asigurate toate componentele esenţiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil nuclear și apă grea, utilizată ca agent de răcire, ceea ce face ca România să beneficieze de un ciclu integrat al combustibilului nuclear si implicit de un grad ridicat de independenţă în producerea energiei electrice din surse nucleare, SNN deţinând cel mai important rol în menţinerea și dezvoltarca acestui ciclu integrat al combustibilui nuclear.
Este de menţionat faptul că exploatarea viitoare a zăcământului de la Tulgheș-Grintieș este avută în vedere tocmai pentru a asigura/consolida independenţa României în asigurarea materiei prime pentru industria nucleară.
13. Ce cantităţi de uraniu sunt importate anual de România si din ce ţări provin acestea?
Pentru acoperirca necesarului anual de consum tehnologic de uraniu pentru CNE Cemavodă s-au importat, în medie, 250 tone uraniu sub forma de octoxid de uraniu, sursele de provenienţã fiind Canada şi Kazahstan.
14. Ce costuri implică aceste importuri comparativ cu o exploatare internă?
Menţionăm că, până în anul 2016 principala sursă internă de aprovizionare cu uraniu a CNE Cernavodã a fost mina Crucea-Botușana, exploatată de către Compania Naţională a Uraniului SA (CNU), însă ca urmarc a creșteri continue a costurilor de producţic, pe fondul diminuării/epuizări zăcămintelor exploatabile, această activitate a devenit nerentabilā, SNN find nevoită să apeleze la sursc externe de aprovizionare cu uraniu, preţul de achiziție practicat pe pieţele internaţionale find de circa de 3 -4 ori mai mici decât costul uraniului furnizat de CNU.
15. Ce tipuri de resurse de uraniu ar putea fi exportate și in ce condiţii legale și tehnologice?
La nivelul autorităților române nu există astfel de intenţii. A se vedea și răspunsul de la întrebarea nr.1.
16. Există acorduri bilaterale sau strategüi privind exportul de uraniu românesc?
La nivelul autorităţilor românc sau a SNN/filialei FPCU Feldioara nu există astfel de intelegeri/strategii
În speranța că informaţile furnizate răspund solicitării adresate, vă asigurăm de deplina noastră colaborare și in vitor”, a transmis deputatul Sivliu Gurlui.