Deputatul Silviu Gurlui trage un semnal de alarmă privind criza apei din Pașcani, ignorată de autorități

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, avertizează asupra gravității crizei de apă din municipiul Pașcani, după ce a primit un răspuns oficial de la Ministerul Dezvoltării. Acesta confirmă ceea ce localnicii resimt zilnic: lipsa apei este o problemă reală și gravă, cauzată de neglijența autorităților locale și de indiferența instituțiilor centrale, care nu dispun de soluții concrete sau mecanisme de intervenție rapidă.

„În urma întrebării oficiale adresate Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu privire la criza gravă a alimentării cu apă în municipiul Pașcani, am primit un răspuns extins care confirmă, din păcate, ceea ce oamenii din zonă simt zilnic: problema este reală, este gravă și este rezultatul direct al lipsei de planificare și intervenție coordonată din partea autorităților.
Ministerul recunoaște că nu are un rol direct în susținerea sau supravegherea tehnică a operatorilor de apă, ci doar prin intermediul ANRSC – o instituție care are mai degrabă rol de reglementare și control formal, fără pârghii reale de intervenție operativă. Se subliniază că toată responsabilitatea revine autorităților locale și operatorului regional APAVITAL S.A., care are licența de funcționare în baza unui contract semnat în 2009.
Mai grav este că, în ceea ce privește fondurile de urgență sau măsurile rapide pentru sprijinirea locuitorilor afectați, ministerul transmite, negru pe alb, că nu are niciun astfel de mecanism. Crizele de infrastructură locală rămân, în esență, „problema” comunității locale și a operatorului, chiar dacă afectează mii de cetățeni și instituții esențiale, cum ar fi spitalele sau școlile.
Ministerul menționează că singurele politici reale de prevenție sunt lăsate tot în seama autorităților locale și că Planul Național de Investiții în sectorul de apă, aprobat printr-o ordonanță de urgență recentă (aprilie 2025), este încă în stadiu incipient. Se vorbește de planuri, master planuri, strategii, dar realitatea din teren arată lipsa totală a rezilienței și a capacității de reacție.
Referitor la întrebarea privind auditul tehnic și instituțional al situației, ministerul nu oferă un răspuns clar, ci menționează doar că ANRSC monitorizează activitatea operatorului „în limita competențelor”. Cu alte cuvinte, nimeni nu își asumă o investigație reală, independentă, asupra cauzelor tehnice ale dezastrului.
În ceea ce privește sursa actuală de apă, se confirmă oficial că frontul de captare Motca, care alimentează Pașcaniul încă din anii ’70, funcționează astăzi la doar 25% din capacitatea sa inițială, din cauza scăderii dramatice a resurselor subterane și a problemelor tehnice grave. Conducta principală, din material PAFSIN – un material fragil, utilizat anterior pentru canalizări – este veche, sensibilă la mișcările solului și la intervenții, iar traseul său de 43 de kilometri este în prezent un punct critic de vulnerabilitate.
Se confirmă că avariile și opririle repetate din ultima perioadă au fost cauzate și de lucrările pentru drumul de mare viteză Bacău – Pașcani, unde CNAIR, în colaborare cu APAVITAL, a solicitat oprirea apei pentru relocarea rețelelor. Deși aceste lucrări sunt strategice, ele s-au suprapus nefericit peste o infrastructură deja fragilă, iar soluțiile de tip bypass, rezervoare tampon sau sisteme de pompare nu au fost aplicate, pe motiv că nu sunt prevăzute în normativele utilizate.
Există, totuși, două proiecte majore în curs: o stație de tratare nouă a apei din râul Siret, în valoare de peste 120 milioane lei, aflată în faza de proiectare și avizare; și un proiect POIM/PDD de peste 25 milioane euro pentru reabilitarea rețelelor, aproape finalizat. Însă ambele sunt în faze care nu oferă soluții imediate populației.
Toate întrebările şi răspunsul detaliat le găsiţi AICI!”, a transmis deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui.