În contextul valului de tragedii din ultima perioadă, deputatul ieșean Silviu Macovei, vicelider al parlamentarilor PSD din Camera Deputaților publică o postare vehementă pe rețelele de socializare cerând restructurarea „masivă și fermă” a conducerii Poliției Române. Deputatul ieșean face aluzie și spre nevoia restructurării sistemului de justiție.
Iată postarea integrală a deputatului Silviu Macovei:
„În România avem legi destule și suficient de dure. O știu și eu, ca parlamentar, o știu și avocații, procurorii și judecătorii. Poți întreba pe oricine din sistemul juridic românesc și îți va spune că „avem legi… bune, proaste, dar avem! Problema este alta…”.
Care este atunci PROBLEMA? De ce simțim totuși că se petrec mult prea multe tragedii? Nu este din cauză că nu avem legi… Ci din cauză că LEGILE NU SUNT RESPECTATE.
Hai să mergem mai adânc… Un Stat de drept înseamnă ca fiecare cetățean să fie egal în fața legii, iar legea să fie aceeași pentru toți. În același timp, legea trebuie APLICATĂ și IMPUSĂ, iar acolo unde este încălcată trebuie aplicate PEDEPSE. Asta înseamnă un Stat de drept.
Observăm că în mai toate ultimele tragedii, vinovatul se crede (sau este!) deasupra legii: beizadeaua drogată de la 2 Mai, fiul unui primar PSD (care a fost imediat scos din partid, fără ezitare!) cu stațiile GPL, beizadeaua nu știu cărui judecător care calcă oameni pe trecere, băiatul (din nou!) drogat care face accident cu victimă și pleacă din țară și așa mai departe. Iar problema nu este că nu avem legi. Ci că nu sunt APLICATE, impuse!
Cea mai vizibilă instituție care trebuie să vegheze la aplicarea legii este Poliția Română. Iar, în toate aceste tragedii, lucrători ai Poliției sunt implicați direct sau indirect în eșuarea prevenirii acestor evenimente, deși ar fi putut să o facă. Drogatul de la 2 Mai a fost oprit de două ori în trafic înainte să omoare oameni; stațiile GPL funcționau ilegal, dar Poliția nu le-a închis cu sigiliu, cu tot! Și așa mai departe…
În ultimii ani au apărut constant în spațiul public voci care acuză neregulile din Poliția Română: concursuri trucate, abuzuri în funcție, plagiate pe bandă rulantă, polițiști complici cu structuri de crimă organizată, lipsă de echipamente de bază (nu avem drug-teste, dar s-au achiziționat limuzine scumpe!), pensionări pe bandă rulantă (cei mai experimentați polițiști părăsesc fix la maturitate sistemul, la 40-45 de ani!).
Vreau să fiu clar: nu îi pun în aceeași oală pe toți polițiștii! Cunosc personal oameni de o probitate morală și profesională impecabilă care își fac treaba nu doar corect, ci cu pasiune și cu adevărat în slujba legii! Problema o reprezintă o bună parte din conducerea instituțiilor Poliției Române (cu toate departamentele ei!) care nu impune în interiorul sistemului un mod sănătos de lucru! În felul acesta, orice uscături ar avea sistemul poliției, tot sistemul le va împinge afară. La cum arată, însă lucrurile acum, se pare că este fix pe dos!
Am auzit un președinte spunând că România este „un Stat eșuat”; am auzit un ministru de Interne spunând „am pierdut lupta cu drogurile”. Presupunând că nu își asumă niciunul eșecul de sub propria conducere, totuși țara trebuie pusă înapoi pe „șine” și de undeva trebuie început.
Eu aș începe cu restructurarea masivă și fermă a Poliției Române. Apoi, sistemul de justiție pentru ca infractorii prinși de polițiști să nu fie scăpați printre degete de procurori sau judecători. Dar, lucrurile trebuie făcute pas cu pas, nu?
Știți când vom fi o țară cu adevărat civilizată? Atunci când comiți o neregulă și te întrebi „Oare pe cine pot să sun să mă rezolve?”, iar răspunsul nu va decât unul: „Nu ai pe cine. Ai comis-o, suferi pedeapsa și asta e!”.
Pentru ca legile nu se aplica, sau se aplica diferențiat, în funcție de cine este persoana responsabila. Vezi cazul Iorgulescu. Parlamentarii au plătit judecători corupți în Grecia și Italia, pentru a da verdicte favorabile fugarilor. Cu milioane de euro. Și în România, în sistemul medical ești tratat funcție de cine sau al cui ești, iar în sistemul judiciar, toți judecătorii sunt corupți, prin pensiile speciale mai ales și dau sentințe după bunul plac, nici măcar după lege sau jurisprudența.