Dezastrul de 40 de miliarde de lei! Nota de plată care apasă România după guvernarea Bolojan

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Situația finanțelor publice din România devine tot mai complicată. O centralizare a obligațiilor și riscurilor bugetare prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică o sumă impresionantă de aproximativ 40,4 miliarde de lei. Banii reprezintă aproape 2% din Produsul Intern Brut al țării și includ facturi neachitate, datorii rezultate din procese, restanțe și fonduri europene care ar putea să nu mai ajungă în buget.

Datele readuc în atenție problemele financiare cu care se confruntă statul după perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la conducerea Guvernului. În timp ce Executivul încearcă să respecte ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, presiunile financiare acumulate complică serios calculele Ministerului Finanțelor.

Miliarde de lei care apasă asupra bugetului. Unde sunt banii

Potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare, principalele obligații și riscuri financiare sunt împărțite astfel:

• 4 miliarde de lei reprezintă restanțele statului pentru plata concediilor medicale;
• 2 miliarde de lei sunt datorii către constructori și firme implicate în proiecte de infrastructură și lucrări publice;
• 3,4 miliarde de lei reprezintă obligația financiară rezultată din litigiul cu Pfizer;
• 18 miliarde de lei sunt fonduri asociate PNRR, pentru care există riscuri de întârzieri, pierderi sau probleme de rambursare;
• 5 miliarde de lei reprezintă drepturi salariale solicitate de magistrați în baza unor hotărâri judecătorești;
• 8 miliarde de lei sunt sume despre care ministrul afirmă că au fost deja acoperite prin prima rectificare bugetară, pentru furnizori, sănătate și asistență socială.

Totalul acestor poziții ajunge la 40,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,93% din PIB. Sumele nu reprezintă însă exclusiv datorii restante certe: centralizarea include și riscuri de finanțare, obligații rezultate din hotărâri judecătorești și plăți deja acoperite prin rectificare.

România riscă să piardă miliarde din PNRR

Una dintre cele mai mari probleme semnalate de ministrul Finanțelor privește banii europeni incluși în planificarea bugetară pentru 2026.

Alexandru Nazare a avertizat că România nu va putea încasa integral sumele estimate inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar valoarea exactă a fondurilor care ar putea fi pierdute nu este încă stabilită.

„Noi am construit bugetul bazându-ne pe acești bani. Știm că vom pierde anumite sume, dar nu știm cât”, a declarat ministrul la Antena 3 CNN.

Potrivit acestuia, o imagine mai clară asupra sumelor care nu vor mai putea fi atrase ar urma să existe spre sfârșitul lunii noiembrie.

Incertitudinea ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost estimate veniturile bugetare și asupra dependenței României de îndeplinirea jaloanelor asumate în relația cu Comisia Europeană.

Datoria către Pfizer și restanțele magistraților, alte două probleme uriașe

Pe lista obligațiilor financiare se află și suma de 3,4 miliarde de lei pe care statul trebuie să o gestioneze în urma litigiului cu Pfizer.

Alexandru Nazare a confirmat că obligația a apărut după hotărârea judecătorească pronunțată în primăvara acestui an. Ministerul Finanțelor încearcă să găsească soluții pentru reducerea impactului asupra bugetului.

„Din acel moment, s-a creat o datorie de 3,4 miliarde de lei. Purtăm discuții de luni de zile pentru a diminua impactul acestei sume”, a explicat ministrul.

O altă presiune importantă vine din zona sistemului judiciar. Drepturile salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești, implică plăți estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Autoritățile analizează posibilitatea achitării eșalonate a acestor sume.

Nici restanțele pentru concediile medicale nu au fost rezolvate. Statul acumulează de mai mulți ani obligații de peste 4 miliarde de lei, fără să fi reușit până acum să elimine problema.

În același timp, firmele care execută lucrări publice și furnizorii instituțiilor statului reclamă întârzieri la plata facturilor, iar autoritățile sunt nevoite să găsească bani pentru acoperirea cheltuielilor urgente.

România trebuie să găsească aproape 280 de miliarde de lei în 2026

Presiunea asupra finanțelor publice este amplificată de necesarul uriaș de finanțare al statului.

Conform explicațiilor oferite de Alexandru Nazare, România urmărește un deficit bugetar de 6,2% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 130 de miliarde de lei.

La această sumă se adaugă aproximativ 150 de miliarde de lei, bani necesari pentru refinanțarea datoriilor mai vechi.

Prin urmare, necesarul total de finanțare pentru anul 2026 ajunge la aproximativ 278 de miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor recunoaște că obligațiile acumulate și incertitudinile privind fondurile europene pun o presiune suplimentară asupra bugetului.

„Sunt tensiuni care pun presiune pe deficit, dar trebuie să găsim formula optimă pentru a le gestiona”, a declarat Alexandru Nazare.

Cine își asumă responsabilitatea pentru miliardele care trebuie plătite?

Dincolo de cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor, rămâne problema responsabilității pentru situația bugetară. Este important de precizat că nu toate obligațiile menționate au apărut în timpul guvernării Ilie Bolojan. Unele provin din perioade anterioare, altele sunt consecința unor hotărâri judecătorești, iar fondurile PNRR reprezintă, în parte, riscuri de finanțare și nu datorii certe.

Cu toate acestea, valoarea totală a sumelor centralizate ridică întrebări serioase despre modul în care au fost gestionate cheltuielile și obligațiile statului, dar și despre cât de bine au fost anticipate aceste probleme în momentul construirii bugetului.

Alexandru Nazare a anunțat că va prezenta un raport detaliat privind situația obligațiilor financiare, inclusiv cele legate de Pfizer, magistrați și facturile la energie.

Documentul ar trebui să ofere o imagine clară asupra sumelor restante, a obligațiilor deja achitate și a celor care urmează să fie suportate din bugetul public.

Miza este uriașă: contribuabilii trebuie să știe cât are de plătit statul, de când datează aceste obligații și de ce unele dintre ele nu au fost rezolvate până acum.

Întrebarea care rămâne este cât din această presiune financiară era cunoscută în perioada guvernării Bolojan și în ce măsură a fost prezentată transparent atunci când au fost stabilite bugetul și țintele de deficit.