Dezmoștenirea unui copil – Iată ce înseamnă și în ce situații este posibilă

Dezmoștenirea unui copil este un subiect sensibil, dar important, mai ales atunci când apar conflicte familiale sau neînțelegeri legate de moștenirea bunurilor.

În România, copiii au o poziție privilegiată în succesiune, însă există situații excepționale în care pot fi excluși legat de la moștenire.

Ce prevede legea în ceea ce privește dezmoștenirea unui copil?

În România, copii sunt moștenitori legali de gradul întâi și au calitatea de rezervatari, ceea ce înseamnă că beneficiază de o parte din moștenire numită „rezervă succesorală”, chiar dacă există un testament care favorizează alte persoane. Cu toate acestea, dezmoștenirea este posibilă în anumite condiții clare prevăzute de lege.

O persoană poate fi dezmoștenită fie prin excludere de moștenire, fie prin instituirea în testament a altui moștenitor, cu respectarea rezervelor. Dezmoștenirea expresă trebuie redactată într-un testament clar și valid, în care defunctul indică clar că nu dorește ca acel copil să primească o parte din avere. Totuși, pentru a avea efecte juridice, trebuie respectate motivele legale admise pentru dezmoștenire, conform Codului Civil.

Printre acestea se enumeră situația în care copilul a atentat la viața părintelui, dacă a comis fapte grave împotriva acestuia, dacă a neglijat grav îndatoririle familiale sau dacă a fost declarat nedemn. Un simplu conflict personal sau preferințele subiective nu vor fi suficiente pentru dezmoștenire.

11:44, 19 Dec 2025

FOTO Ce conține testamentul lăsat de Rodica Stănoiu. Cum a decis fosta ministră să își împartă averea

09:36, 19 Dec 2025

FOTO Răsturnare de situație în cazul morții Rodicăi Stănoiu. Marius Calotă face dezvăluiri despre testament

Este important de menționat că dezmoștenirea nu înseamnă automat că acel copil nu va primi nimic. Dacă nu există motive legale solide, dezmoștenirea poate fi contestată în instanță. Copilul vizat poate cere reducerea donațiilor sau testamentelor făcute în favoarea altora, pentru a-și recupera rezerva succesorală.

În plus, testamentul trebuie să fie valid din punct de vedere legal și redactat conform cerințelor formale. Drepturile copilului nu pot fi ignorate ușor și orice încercare de excludere abuzivă poate fi anulată de instanță, mai ales dacă nu sunt respectate niște prevederi legale clare.

Consecințe, excepții și dreptul la contestare

Dezmoștenirea are consecințe directe asupra dreptului său de a moșteni legal, dar și asupra raporturilor dintre moștenitorii rămași. În cazul în care dezmoștenirea este acceptată, partea care i-ar fi revenit copilului, va fi împărțită între ceilalți moștenitori legali sau testamentari.

Dacă defunctul a numit alți moștenitori prin testament, aceștia vor beneficia de o cotă mai mare. Însă, dacă există erori în testament sau motivele invocate nu sunt conforme cu legea, dezmoștenirea poate fi anulată în instanță.

Un aspect important este că copilul poate contesta actul notarial, solicitând o probă de rea-credință sau lipsa unei justificări legale. De asemenea, dezmoștenirea poate fi parțială, adică părintele poate reduce cota din moștenire, dar nu o poate elimina complet, dacă nu există cauze de nedemnitate sau alte fapte grave prevăzute de lege.

Chiar și în cazul dezmoștenirii, copilul păstrează anumite drepturi, cum ar fi pensia de întreținere în anumite situații sau dreptul de a moșteni indirect prin copiii săi, adică nepoții defunctului. În cazul în care există mai mulți copii, iar doar unul este dezmoștenit, restul pot beneficia de cote mai mari, dar vor exista adesea conflicte sau neînțelegeri, mai ales dacă pare nedrept. De aceea, este recomandat ca părintele care dorește să dezmoștenească un copil să consulte un notar sau un avocat, pentru a redacta un testament clar și justificat.

Dezmoștenirea unui copil este posibilă doar în condiții legale clare, stricte, fiind recomandat ca orice decizie în acest sens să fie bine documentată și consiliată juridic, acest articol având doar un rol informativ.