Diana Șoșoacă, liderul S.O.S. România, acuză partidele PSD, PNL, USR și UDMR de fraude la alegerile europarlamentare și depune plângere penală la DNA

Diana Șoșoacă și partidul S.O.S. România au depus o plângere penală la DNA și Parchetul General împotriva PSD, PNL, USR și UDMR, acuzând fraude electorale la alegerile europarlamentare din iunie 2024. Printre acuzațiile aduse se numără coruperea alegătorilor, falsificarea listelor de susținători și manipularea rezultatelor votului.

Șoșoacă susține că partidele vizate au folosit semnături false, inclusiv ale unor persoane decedate, și au oferit bani și bunuri pentru a influența votul. Ea cere autorităților să verifice listele depuse, să audieze colectorii de semnături și liderii locali implicați.

Plângerea afirmă că rezultatele acestor partide au fost obținute prin mijloace ilegale, depășind estimările sondajelor, și solicită tragerea la răspundere penală a celor implicați.

„Formulăm prezenta PLÂNGERE PENALĂ – În temeiul dispozițiilor art. 289 C.Pr.Pen Împotriva următoarelor persoane suspecte:

A. Partidul Social Democrat și organele de conducere ale acestora, alături de fostul Președinte Dl. Marcel Ciolacu, cu sediul în București , Șos. Kiseleff nr. 10, România,

B. Partidul Național Liberal și organele de conducere ale acestora, alături de fostul președinte Nicolae Ciucă, București, Aleea Modrogan nr.1, Sect 1, România

C. Uniunea Salvați România și organele de conducere ale acestora, alături de fostul Președinte Cătălin Drulă, cu sediul în București, Șos. Pavel D Kiseleff nr.55, vila 4, Sect 1, România

D. Uniunea democratică a maghiarilor din România și organele de conducere ale acestora, cu sediul în București, str. Izvor 2-4, Sect. 5, România Pentru săvârșirea de fapte penale, în legătură cu alegerile europarlamentare care au avut loc la data de 6-9 iunie 2024, după cum urmează:

Coruperea alegătorilor art. 386 C.Penal, faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile (1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale , faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile Art. 391 C.Penal (1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă. (3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

În fapt,
Faptele pe care înțelegem să le sesizăm au fost săvârșite de către suspecți în baza aceleiași rezoluții infracționale – fiecare dintre suspecți urmărind fraudarea alegerilor Europarlamentare prin săvârșirea infracțiunilor mai sus descrise în vederea obținerii de voturi și semnături prealabile în mod fraudulos. Motivul săvârșirii faptelor de către suspecți, a fost reprezentat de interesul câștigării pozițiilor de europarlamentari de către aceste formațiuni politice, acesta materializându-se prin strângerea semnăturilor pentru candidații proprii ai fiecărei formațiuni politice și folosirea acestor liste obținute fraudulos prin următoarele manopere nelegale: – influențarea alegătorilor, falsificarea listelor de semnături ca și documente electorale și coruperea alegătorilor.
Beneficiul obținut de către aceste formațiuni a fost câștigarea de fotolii parlamentare pentru membrii acestora, astfel că interesul acestora a fost satisfăcut. Așadar, în cele ce urmează vă prezentăm rezultatele alegerilor europarlamentare, rezultate care au fost obținute peste limitele sondajelor realizate de instituțiile angajate în acest sens: – PSD + PNL care au candidat împreună pentru aceste alegeri și au obținut 48,55 % din sufragii, – Alianța dreapta unită (formată din USR, PMP, Forța Dreptei) au obținut 8,71 % din sufragii, – UDMR a obținut 6,48 % din sufragii.

Din informațiile pe care le deținem, toate aceste formațiuni suspecte au beneficiat de liste de semnături false de susținători, în sensul de documente electorale falsificate (despre care face vorbire textul art. 391 C.Pen). Pe această cale solicităm a se efectua acte de verificare a tuturor semnăturilor de pe listele depuse de către fiecare formațiune politică/alianță politică suspectă, respectiv a se audia toate persoanele care au colectat liste de susținători. Totodată, apreciem că fiecare formațiune politică în parte a primit instrucțiuni de la conducerea acestora de modul în care să obțină semnături prealabile pe listele de susținători, instrucțiuni care este foarte probabil să fi fost și nelegale. Există suspiciunea rezonabilă cum că toate partidele suspecte, aflându-se în cădere așa cum indică sondajele din vara anului 2024 (conform sondajului INSCOP, în ierarhia condusă detașat de AUR, urmează PNL, cu 17,3%, în ușoară creștere față de luna precedentă, și PSD, care a coborât pe locul trei, cu 13,7%, în scădere semnificativă față de 17,4% în mai, USR se menține aproape cu 13,1%, iar UDMR are 5,2%) să fi recurs la manopere nelegale de strângere a listelor de susținători. În ceea ce privește rolul pe care l-au avut președintii acestor partide politice suspecte, aceștia au influențat prin săvârșirea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 386 C.Pen (coruperea alegatorilor) cetățenii, fiind în țară zone în care s-au oferit sume de bani și bunuri pentru a se vota lista lor de candidați. Aceste manopere au fost exercitate cu precădere de către Primarii și Președinții de Consilii Județene ai partidelor care au înaintat liste cu candidați. În unele situații s-a ajuns și la amenințări ale membrilor acestora și totodată chiar și ale persoanelor fizice non membri care și-au exprimat opțiunea de susținere a acestor partide politice prin semnarea listelor de candidaturi.

Mai mult, există, de asemenea, suspiciunea rezonabilă că în listele de susținători adunate și depuse la A.E.P de către aceste partide suspecte, s-au regăsit și persoane decedate, fapt care, pe de-o parte, a majorat numărul de persoane pe liste (ca și instrument de falsificare a documentelor electorale), iar pe de altă parte, alte persoane au semnat aceste liste în numele persoanelor decedate , faptă de asemenea reprobabilă și sancționabilă. Considerăm faptul că partidele și alianța politică – participante la alegerile Europarlamentare din anul 2024, au obținut prin fraudă și cu încălcarea
dispozițiilor penale mai sus menționate, listele de susținători conform dispozițiilor art. 16 (4) din Legea 33/2007: ,,Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidați propuse de
partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători “.
În ceea ce privește modul de săvârșire a faptelor penale, acestea au fost săvârșite cu intenția directă de a obține numărul de susținători, condiție prealabilă a înregistrării la B.E.C a listelor de candidați. Toate aceste fapte au dus la influențarea corectitudinii strângerii datelor electorale și implicit la influențarea rezultatului alegerilor Europarlamentare, voința poporului fiind alterată de aceste manopere. Mai mult, presa a atras atenția în toți acești 35 de ani de așa-zisa democrație, asupra faptului că semnăturile sunt falsificate, că sunt trecuți morți pe listă, că se folosește mita electorală de către aceste partide, social media este plină de filmări ce puteau constitui ușor motive de autosesizare din partea dumneavoastră, dar nu ați făcut-o niciodată. Inclusiv televiziunile au prezentat, și vom depune probe în acest sens, metodele de falsificare a listelor, inclusiv filmări din primării, unde funcționarii foloseau listele cetățenilor înscriși în registrele primăriilor și le
falsificau semnăturile. Solicităm așadar tragerea la raspundere penală a suspecților, persoane fizice si persoane juridice. În probațiune vă solicităm a dispune:

1) Efectuarea de cercetări cu privire la fiecare listă de susținători, a se vedea câte persoane semnatare au semnat cu adevărat aceste liste, câte persoane decedate au semnat, câte persoane au semnat de mai multe ori pe o listă

2) Efectuarea de cercetări cu privire la persoanele din conducerea acestor partide, de la nivel central și la nivel local prin audierea de Primari și Președinți de Consilii Județene, persoane care au avut în grijă actualizarea listelor de persoane de la fiecare nivel local.

3) Efectuarea de cercetări aleatorii față de susținătorii prezenți în listele de susținători”, se arată în plângerea penală formulată de Diana Șoșoacă, avocat, europarlamentar și președinte S.O.S. România.