DNA a dat iama în TAROM

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Au loc percheziții. Se produc primele arestări. Sunt vizați mai marii duty-free-urilor. Pentru început. E vorba despre cei care practicau cele mai mari prețuri din Europa. Suportate de călători. Sub pretextul costurilor extrem de ridicate ale chiriilor pentru spațiile comerciale. Este vorba de trafic de influență. De luare și dare de mită. Dar atenție: acesta este doar începutul. Vine și sfârșitul.

Cum de a ajuns compania națională TAROM pe butuci? Cum de a ajuns să aibă datorii atât de mari, încât să se pună problema vânzării ei către terți? În urmă cu câteva luni, am prezentat în mai multe demersuri editoriale succesive întreaga situație pe larg. În esență, când s-a luat decizia de a fi construit Aeroportul Otopeni, regimul comunist a dotat compania cu zeci de mii de hectare de terenuri și cu o serie întreagă de hangare, care urmau să devină extrem de utile în viitor. În urmă cu 23 de ani, respectiv în anul 2000, printr-o hotărâre de Guvern, numărul 1267, Anca Boagiu, pe atunci ministru al Transporturilor, a luat o decizie în felul ei fără precedent în lume. A înființat în paralel cu compania statului încă o companie, tot a statului, pe care a denumit-o Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Acestei noi compaii i-a atribuit în folosință gratuită, pentru un număr limitat de ani, 49, o bună parte dintre terenuri, precum și construcțiile amplasate pe acestea. În mod ilegal, Compania Națională Aeroporturi Bucureşti și-a intabulat aceste proprietăți. După care a început să-i perceapă vechii companii, TAROM, chirii exorbitante. Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că, de-a lungul anilor, asemenea plăți ilegale au însumat peste 20 de milioane de euro. Statul este acum în situația de a se da pe sine în judecată, pentru a recupera acest prejudiciu. Dar nu mai este posibil. Conform legii, nu mai pot fi recuperate decât chiriile din ultiimii trei ani. Ministrul Sorin Grindeanu este de mult timp informat asupra acestei situații nefirești. Dar nu a mișcat un deget. Și uite așa TAROM a ajuns la sapă de lemn.

Din motivul sintetizat mai sus, am și făcut afirmația că ancheta DNA, circumstanțele în care se produce ea și primele consecințe nu vor reprezenta decât o mică parte din grozăvia care se petrece acolo. Iar lucrurile se complică pe zi ce trece. Iată în continuare câteva semne de întrebare care trebuie puse chiar de acum. Problemele sunt de aici încolo următoarele:

1. Cum s-au facut controalele corpurilor de control, ANAF, Curtea de Conturi la AIBO și Tarom fără să se verifice legalitatea încasării de chirie pentru aceste terenuri?

2. Cine a avizat juridic cererea de plată din partea AIBO a chiriilor solicitate Tarom și altor terți?

3. Cine a avizat juridic dispozițiile de plată ale chiriilor solicitate de către AIBO din partea Tarom?

Când vom avea răspunsuri la întrebările de mai sus, atunci cu certitudine vom avea și un amplu rechizitoriu. Urmat de condamnări penale spectaculoase.