Dom’ director Ionel își căuta bărbăția prin prohab de față cu suptalternele: ”Nu știu dacă am pus-o la loc!”

Iaca, azi, babele încep rubrica frumoasă cu o poveste despre unul dintre cei mai bogați directori din târg, care a făcut avere pe spatele copiilor chinuiți și bătuți de soartă. Poartă un nume nedefinit, uneori e Ionel, alteori-Florinel, și e șăf pe plantație pe la Degeasepeceu. Ionel Florinel, acest ”guru” al protecțiilor copiilor, întrece orice limită, iar când lucrează mai mult de o oră pe săptămână, intră într-un fel de transă și cade epuizat, ca pe vremea când avea amanta aia, de a făcut întreruperi de la etaj. Asta este altă poveste, dar acum să menținem contextul actual. Ionel Florinel este disperat că a primit directive de la ăi mai sus puși din giudeț să se ocupe de copii refugiați și mamele lor. Ei bine, și cum din această combinație Ionel nu poate ciuguli nimic, nu mai poate de nervi. Nici nu-și mai pișcă subalternele de cur în ultima perioadă! Deci e grav, nu glumă! Dacă babele v-au făcut o introducere în poveste până acum, a venit vremea să vă spunem cum a decurs o zi recentă din viața direftorului…

Era dimineață…vreo 10 și ceva ceasul…

Intră val-vârtej în instituție și strigă:

”Cafea! Irina? Anca? Făăă! Prostele dracului și curvelor, cafea am zis!”.

Sar fetele de un pod de palmă din pantofi, se izbesc unele de altele și intră în antecameră peste secretară:

”Vrea șeful cafea! Cafea, zahăr…Doamne, ce ne-am speriat, noi eram pregătite de altceva, am lăsat și părul pe picioare să crească, iar ciorapii nu i-am schimbat de vreo 5 zile, doar știți cum îi place lu’ șefu…”.

RomaniaTV

Ora de vară 2025. Anunţul de la Bruxelles care dă peste cap fusul orar. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Observatornews.ro

Record pe piaţa muncii din România: cei mai mulţi angajaţi din ultimii 17 ani. Dar şi printre cei mai prost plătiţi din UE

Secretara, uimită, își aranjează cămașa ușor boțită…:

”În birou, în birou, în birou nu intrați!!”, spuse secretara.

Prea târziu, că Anca și Irina, proastele dracului, pătrund dintr-o dată și rămân cu gurile căscate.

Dom director își căuta bărbăția prin prohab:

”Morții mă-si, nu știu dacă am pus-o la loc, că n-o mai găsesc! Tibiiii, dă un anunț la ziare! Pierdut penis, fabricație 1958!”

Urlă nervos din birou…Prostele dracului stau nemișcate, una cu ceașca de cafea în mână, alta cu lingurița și zahărul..

”Șefu…e lungă și neagră…”, spuse Anca.

”Lungă? Lungă pe dracu! Tu nu auzi că n-o găsesc, iar la culoare e gălbuie și palidă…”, spuse șeful mai nervos ca odinioară…

”Șefu, șefu? Cafeaua șefu….e lungă și neagră…”, spuse Anca printre dinți.

Dintr-o dată se aude din biroul de vis-a-vis cum strigă Tibi:

”Șefu?? Deci, am scris așa: Pierdut penis, fabricație 1958, jucăuș, palid, dar inteligent. Penis, dacă citești mesajul te așteaptă dom’ director la birou. Doamna secretară nu-și revine din plâns! E bun șefu?”.

Pentru câteva clipe liniște…, Anca și Irina ies din biroul șefului și vorbesc în șoaptă…:

”Vezi fată, tot țâțele secretarei sunt mai interesante…Deh, să se joace Ionel, dar să nu iasă cu ele din curte ca data trecută…”