SUA și Iranul au semnat un acord preliminar istoric pentru oprirea conflictului, documentul urmând să fie publicat vineri.
Un nou cadru diplomatic pentru Orientul Mijlociu
Președintele american Donald Trump a luat prin surprindere comunitatea internațională, anunțând că un acord preliminar SUA-Iran, menit să pună capăt ostilităților, a fost deja semnat electronic. Documentul, un memorandum de înțelegere (MOU) descris ca fiind „aproximativ o pagină și jumătate” și „foarte general”, a fost parafat de Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.
Deși ceremonia oficială de semnare este programată pentru vineri la Geneva – zi în care este prevăzută și redeschiderea strategicei Strâmtori Hormuz – publicarea textului ar putea avea loc mult mai devreme. JD Vance a confirmat pentru Fox News că liderul de la Casa Albă analizează opțiunea de a prezenta publicului termenii înțelegerii înainte de termenul limită.
Luni, în cadrul summitului G7 din Franța, Donald Trump i-a transmis omologului său francez, Emmanuel Macron:
„Sunt foarte bucuros să spun că a fost semnat, acordul este semnat în întregime”.
Detaliile tehnice din spatele acestui acord preliminar SUA-Iran
Negocierile de culise, mediate de premierul pakistanez Shehbaz Sharif, stabilesc o prelungire a încetării focului pentru o perioadă de 60 de zile. Acesta este intervalul în care echipele tehnice vor începe discuțiile extrem de complexe privind programul nuclear de la Teheran și condițiile de ridicare a sancțiunilor economice. Vicepreședintele JD Vance a oferit clarificări importante la CNN cu privire la structura textului:
„În ceea ce privește o serie de aspecte, va trebui să ne descurcăm în faza de negocieri tehnice, dar ceea ce face memorandumul de înțelegere este să stabilească un cadru prin care iranienii beneficiază de acord prin îndeplinirea obligațiilor asumate”.
Conform oficialului american, primul paragraf impune Teheranului angajamente stricte privind „pacea și stabilitatea regională”, alături de stoparea finanțării „organizațiilor teroriste”. Vance a subliniat componenta critică a textului:
„Cel mai important, vor avea un angajament verificabil de a nu construi o armă nucleară”.
Reacția aliaților și poziția fermă a Israelului
Anunțul a generat ecouri imediate în rândul aliaților G7. Marea Britanie și Franța își mențin planurile de a trimite o misiune defensivă navală în Strâmtoarea Hormuz pentru a securiza transportul maritim. Referitor la acest sprijin, Trump a nuanțat poziția Washingtonului, declarând că nu crede că SUA ar „avea nevoie de prea mult ajutor”, însă „nu consideră o idee rea să existe una sau două nave” partenere în zonă.
Deși premierul pakistanez a menționat că înțelegerea include „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, realitatea din teren rămâne tensionată. Oficialii de la Washington au precizat că retragerea trupelor israeliene nu este o condiție obligatorie a tratatului, Israelul păstrându-și neatins dreptul la autoapărare.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat prompt și ferm printr-o declarație oficială:
„Iranului nu i se va permite să obțină arme nucleare, cu sau sau fără un acord”.
Netanyahu a adăugat că armata sa va rămâne poziționată în zonele de securitate din Liban, Siria și Gaza „atâta timp cât este necesar”, continuând operațiunile de neutralizare a amenințărilor, fapt confirmat și de recentele schimburi de focuri transfrontaliere cu Hezbollah.