Durere fantomă: un fenomen medical straniu. Ce este și de ce o simțim

Durerea fantomă este un fenomen în care o persoană simte durere într-o parte a corpului care a fost amputată. Deși acel segment fizic nu mai există, creierul continuă să primească și să interpreteze semnale fizice, ca și cum zona respectivă ar fi încă prezentă. Aceasta este intensă, uneori constantă, alteori intermitentă, și poate avea un impact profund asupra calității vieții pacientului.

Durerea fantomă este o expresie clară a modului în care creierul și sistemul nervos central pot influența percepția fizică. Ea nu este o iluzie sau o invenție, ci o realitate neurologică care a intrigat medici și cercetători de-a lungul timpului.

RomaniaTV

Simona Gherghe e în culmea fericirii! Nu a mai avut răbdare și le-a dat marea VESTE fanilor! Yuhuuuu! Felicitări! ❤️

Observatornews.ro

12 judeţe intră de la ora 12.00 sub avertizare cod galben de ploi torenţiale, grindină şi vijelii

Cum se declanșează durerea fantomă

Fenomenul de durere fantomă apare cel mai frecvent după o amputare, fie că este vorba de un membru, un deget, un sân sau alte părți ale corpului. Chiar dacă țesuturile au fost îndepărtate chirurgical, creierul păstrează prezența acelui segment în cortexul somatosenzorial, adică în zona responsabilă de percepția senzorială a corpului. Astfel, nervii care înainte transmiteau semnale din membrul amputat pot continua să trimită impulsuri anormale către creier, iar acesta le interpretează drept durere reală.

De asemenea, durerea fantomă poate fi asociată cu schimbări în structura cerebrală, adică procesul prin care creierul încearcă să se adapteze la pierderea unui membru. În această perioadă, zonele corticale vecine „invadează” regiunea care corespundea segmentului pierdut, ducând la confuzie neurologică și declanșarea durerii.

Mulți pacienți descriu durerea fantomă ca fiind vie, arzătoare, înțepătoare sau ca niște șocuri electrice. Intensitatea variază de la o persoană la alta, iar declanșatorii pot include stresul, schimbările de temperatură, oboseala sau chiar mișcări fantomatice, adică senzația că partea lipsă a corpului încă se poate mișca.

Metode de gestionare și tratament

Gestionarea durerii fantomă este complexă și necesită o abordare personalizată. Printre metodele folosite se numără terapia medicamentoasă, care poate include analgezice, antidepresive sau medicamente specifice durerii neuropate. Totuși, eficiența acestora variază și, uneori, rezultatele sunt limitate.

O altă metodă promițătoare este terapia cu oglindă. Aceasta presupune plasarea unei oglinzi între membrul existent și spațiul gol, astfel încât creierul să perceapă o imagine completă a corpului. Exercițiile ghidate în fața oglinzii pot ajuta creierul să „rescrie” percepția corporală și să reducă intensitatea durerii.

Mai recent, terapia cu realitate virtuală, stimularea magnetică transcraniană și terapia cognitiv-comportamentală au fost explorate ca soluții complementare. În unele cazuri severe, se recurge la intervenții chirurgicale sau stimulare nervoasă, dar acestea rămân opțiuni rare și de ultimă instanță.

Durerea fantomă este o realitate dureroasă pentru mulți supraviețuitori ai amputațiilor. Deși partea vizibilă a corpului lipsește, suferința rămâne, afectând nu doar fizic, ci și emoțional. Cu sprijin medical adecvat, terapie și înțelegere din partea celor din jur, persoanele afectate pot găsi metode eficiente de a reduce suferința și de a-și recâștiga echilibrul.

Departe de a fi un simplu „truc al minții”, durerea fantomă este un fenomen neurologic bine documentat, care ne arată cât de profund este legătura dintre corp și creier. Prin cercetare continuă și empatie față de cei afectați, putem construi tratamente mai eficiente și, mai ales, putem valida o suferință care, deși invizibilă, este cât se poate de reală.