Elena Simion spune de ce cumpără oamenii mai mult decât le trebuie și atrage atenția asupra modului în care microtrendurile influențează comportamentele de consum. Într-o lume în care rețelele sociale dictează ce este „cool”, mulți ajung să achiziționeze haine care nu li se potrivesc, doar pentru a se conforma unui trend efemer.
Această presiune constantă de a fi în pas cu moda duce la un consum compulsiv, la dulapuri pline și la piese care rămân nepurtate. Elena oferă o perspectivă sinceră și critică asupra fenomenului, subliniind importanța conștientizării propriului stil și a cumpărăturilor asumate.
Elena Simion spune de ce cumpără oamenii mai mult decât le trebuie: microtrendurile și identitatea personală
Elena Simion spune de ce cumpără oamenii mai mult decât le trebuie, explicând că fenomenul microtrendurilor este una dintre cauzele principale:
„Aceste microtrenduri… te motivează să-ți cumperi o anumită piesă, chiar dacă ție nu ți se potrivește. De exemplu, dacă ai un stil mai office, nu ți se va potrivi stilul cottage. Dar dacă ești influențat să cumperi o haină în carouri, iată, o vei avea în dulap și nu o vei purta niciodată. Cred că trebuie să ne gândim ce piese avem deja acasă, cu ce s-ar potrivi, pentru a nu fi nevoiți să mai cumpărăm alte 5 lucruri doar ca să completăm o ținută nouă. Altfel, vom deveni extrem de copleșiți.”
Elena mai atrage atenția și asupra presiunii de a arăta mereu bine în ochii celorlalți:
„Problema revine la microtrenduri. La fiecare câteva săptămâni apare unul nou, și sunt foarte multe. Adolescenții sunt cel mai afectați. Așa eram și eu. Voiam să le arăt colegilor mei că am stil, că sunt diferită, și urmăream aceste trenduri. Cred că trebuie să ne oprim puțin din goana după estetică și să descoperim stilul nostru personal. Abia atunci putem vorbi despre o garderobă capsulă și despre moderație. Dar e un proces lung.”
Moda, politică și responsabilitate financiară: dileme moderne în fața consumerismului
„Cred că moda este politică. A fost, este și va rămâne politică. De la rujul roșu pe care îl ura Hitler și pe care îl purtau americancele, până la uniforma creată de Chanel pentru Stalin. Întotdeauna au existat combinații între modă și ideologie, o promovare care reflectă starea politică. De exemplu, acum fascismul este în creștere, iar acest lucru se vede în modă: stiluri conservatoare, fuste sub genunchi, mâneci lungi… acoperim din nou corpurile.”
Elena vorbește și despre deciziile impulsive de cumpărare și lipsa culturii returului:
„Felul în care se simte corpul tău este foarte important. Cumpărăm ceva de la reduceri doar pentru că e ieftin și, de multe ori, nici nu avem chef să probăm. Ajungem acasă, ne îmbrăcăm și ne dăm seama că nu ni se potrivește deloc. Și nici nu ne obosim să returnăm. Lumea nu mai are cultura returului, și este foarte trist. În loc să o ducem înapoi, aruncăm haina în dulap.”
În final, Elena recunoaște că despărțirea de fast fashion nu e ușoară:
„Și pentru mine a fost foarte dificil. Sunt conștientă că mulți nu cumpără de la designeri locali nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că financiar nu își permit să dea 400-500 de lei pe o singură piesă.”
Prin toate aceste reflecții, Elena Simion spune de ce cumpără oamenii mai mult decât le trebuie și ne îndeamnă să fim mai responsabili în alegerile noastre vestimentare.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări podcastul AICI.