Elon Musk a anunţat că Neuralink a realizat primul său implant cerebral la un pacient: „Primele rezultate arată o activitate neuronală promiţătoare”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Elon Musk a anunţat luni, 29 ianuarie, că start-up-ul Neuralink, al cărui co-fondator este, a realizat duminică primul său implant cerebral la un pacient, operaţie care a fost deja efectuată de mai multe ori de alte companii şi cercetători, informează AFP, transmite Agerpres.

Situat în Fremont (California), o suburbie a oraşului San Francisco, Neuralink a primit undă verde din partea Agenţiei Americane de Reglementare a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (FDA), în luna mai.

Neuralink nu este prima companie care a realizat un implant cerebral

Implantul său, de mărimea unei monede, a fost deja plasat în creierul unui macac, care a reuşit să joace jocul video „Pong” fără controler sau tastatură.

„Primele rezultate arată o activitate neuronală promiţătoare”, a scris Elon Musk pe X (ex-Twitter).

Fondată în 2016, Neuralink este departe de a fi prima companie care a realizat un implant cerebral, numit şi interfaţă creier-maşină (IMC), asupra unei fiinţe umane. În luna septembrie, compania olandeză Onward a anunţat că testează cuplarea unui implant cerebral cu un altul care stimulează măduva spinării cu scopul de a permite unui pacient tetraplegic să îşi recapete mobilitatea.

Încă din 2019, cercetătorii de la institutul Grenoble Clinatec au prezentat un implant care, odată instalat, permite unei persoane tetraplegice să anime un exoschelet şi să îşi mişte braţele sau să se mişte.

Neuralink a obţinut recent aproximativ 323 de milioane de dolari de la investitori în două tranşe, în august şi noiembrie. Compania spune că doreşte, de asemenea, să îi ajute pe pacienţii paralizaţi să meargă din nou, dar şi să redea vederea orbilor şi chiar să vindece boli psihiatrice precum depresia.

De asemenea, Elon Musk îşi propune să ofere implantul său tuturor, pentru a permite o mai bună comunicare cu computerele şi pentru a controla, potrivit acestuia, „riscul pentru civilizaţia noastră” reprezentat de inteligenţa artificială.