Erdoğan vrea să împace Rusia și Ucraina

Editia PDF

20 apr 2024

Recep Tayyip Erdoğan spune că vrea să împace Rusia și Ucraina și, de asemenea, își exprimă disponibilitatea pentru a găzdui un summit la nivel de lider.

Recep Tayyip Erdoğan, președintele Republicii Turcia, pune că vrea să împace Rusia și Ucraina și că își exprimă disponibilitatea pentru a găzdui un summit la nivel de lider. Acesta a postat un mesaj, pe Facebook, în care își exprimă dorința de a pune capăt crizei din Ucraina:

„Turcia este pregătită să își îndeplinească rolul pentru a pune capăt crizei dintre cei doi prieteni de la Marea Neagră. Putem găzdui cu plăcere un summit la nivel de lider sau discuții tehnice.

În loc să mergem orbește la foc, să acționăm cu logică pentru a detensiona situația. Susținem suveranitatea și integritatea funciară a Ucrainei în Crimeea.

Ne pasă de rolul Misiunii Speciale de Observare a Ucrainei a Organizației Europene pentru Securitate și Cooperare în controlul zonei disputate Donbas. Apreciem mesajele directorilor ucraineni care evidențiază bunul simț și dialogul”, a scris președintele Republicii Turcia.

De asemenea, acesta este încrezător că actualul conflict se va încheia prin metode pașnice.

„Credem sincer că actuala criză se va termina prin metode pașnice și diplomatice în cadrul Acordurilor de la Minsk în cadrul integrității funciare a Ucrainei și al dreptului internațional.

Întâlnirile de astăzi și acordurile pe care le-am semnat reprezintă un simbol al voinței noastre de a duce parteneriatul strategic mai departe.

De azi înainte, ca și până acum, vom continua să consolidăm cooperarea bilaterală în fiecare domeniu pe baza câștigului.“, a scris Recep Tayyip Erdoğan pe Facebook.

Rusia denunță suplimentarea trupelor SUA în Europa de Est

Rusia a criticat, joi, decizia Statelor Unite de a trimite efective militare suplimentare în Europa de Est, inclusiv în România, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică acuză Administraţia de la Moscova că acumulează trupe în Belarus.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, a criticat dur decizia Statelor Unite.

„Este evident că aceştia nu sunt paşi în sensul reducerii tensiunilor, ci, dimpotrivă, aceste acţiuni conduc la amplificarea tensiunilor. Noi le cerem constant omologilor americani să înceteze agravarea tensiunilor pe continentul european. Din nefericire, americanii continuă să facă acest lucru”, a acuzat Dmtri Peskov.

Ca răspuns, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia că acumulează efective militare în Belarus.

„Este vorba de cea mai mare dislocare de trupe ruse acolo după al II-lea Război Mondial, sunt aşteptaţi 30.000 de militari combatanţi”, precum şi forţe speciale Spetsnaz, avioane Suhoi Su-35, sisteme antiaeriene S-400 şi rachete Iskander, care au potenţial nuclear, a afirmat Jens Stoltenberg.

Conflictul dintre Rusia și Ucraina, departe de a lua sfârșit

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

Reacția României la decizia SUA de a trimite efective militare suplimentare

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat anunțul de ieri al Statelor Unite ale Americii, referitor la desfășurarea, în România, a unui Batalion de tip Stryker cu 1.000 de militari americani, care va fi prezent pe teritoriul țării noastre, începând cu această lună.

Klaus Iohannis a subliniat că decizia SUA de a trimite efective militare suplimentare este de o semnificație deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care securitatea regiunii Mării Negre face parte integrantă.