Europa deschide un nou front juridic. Comisie de despăgubiri care riscă să prelungească războiul din Ucraina

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Lideri europeni se reunesc marți, 16 decembrie, la Haga, alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, un mecanism menit să evalueze și să stabilească despăgubiri de ordinul sutelor de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate în Ucraina de invazia rusă. Inițiativa este prezentată drept un demers de justiție internațională, dar ridică semne de întrebare legate de impactul său real asupra șanselor de pace.

Conferința este organizată de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și care își asumă un rol central într-un proces juridic extrem de complex și controversat. La reuniune participă numeroși oficiali de rang înalt, inclusiv reprezentanți ai Uniunii Europene, într-un moment în care conflictul intră într-o fază de uzură, fără perspective clare de soluționare rapidă.

Evenimentul are loc în paralel cu eforturile diplomatice susținute de Statele Unite pentru obținerea unui acord de pace. Lansarea unei comisii de despăgubiri, înainte de încetarea ostilităților, riscă însă să îngreuneze negocierile și să consolideze pozițiile ireconciliabile ale părților implicate.

Moscova respinge acuzațiile și planul european

Deși oficialii ruși nu au reacționat imediat la inițiativă, autoritățile de la Moscova au respins constant acuzațiile de crime de război și au calificat demersurile juridice occidentale drept instrumente politice. În acest context, crearea unei comisii internaționale fără participarea Rusiei ridică probleme de legitimitate și aplicabilitate practică.

Mai mult, ideea includerii unei eventuale amnistii într-un acord de pace (variantă vehiculată anterior inclusiv în cercuri politice americane) intră în contradicție directă cu planul european de a acorda despăgubiri și de a evalua individual responsabilități pentru atrocități. O astfel de suprapunere de obiective riscă să blocheze orice compromis diplomatic.

La baza viitoarei comisii se află Registrul Daunelor pentru Ucraina, înființat în 2023, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea cetățenilor, firmelor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste solicitări acoperă pierderi materiale, vătămări corporale și presupuse încălcări ale dreptului internațional.

Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la redactarea unei convenții juridice care ar urma să dea viață comisiei. Documentul va intra în vigoare doar după ratificarea sa de către cel puțin 25 de state și după identificarea surselor de finanțare, un aspect care rămâne, deocamdată, neclar.

Deși aproximativ 35 de țări sunt pregătite să semneze convenția, comisia nu va avea putere executorie reală fără un mecanism clar de colectare a fondurilor, iar perspectivele ca Rusia să accepte plata unor despăgubiri sunt, în acest moment, inexistente.

Despăgubiri uriașe, costuri incerte

Banca Mondială estimează costul reconstrucției Ucrainei la peste 524 de miliarde de dolari în următorul deceniu, o sumă care depășește cu mult capacitatea economică a țării și pune presiune suplimentară pe bugetele statelor occidentale. Estimarea nu include distrugerile produse în ultimele luni, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile.

Printre opțiunile discutate pentru plata eventualelor despăgubiri se numără utilizarea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană, o soluție controversată, care ar putea genera litigii internaționale de durată și tensiuni suplimentare în relațiile globale.

În timp ce susținătorii comisiei vorbesc despre responsabilitate și justiție, criticii avertizează că deschiderea unui nou front juridic, înainte de încheierea conflictului, riscă să prelungească războiul și să reducă șansele unui acord negociat. În lipsa unui consens internațional larg și a unei perspective reale de implementare, comisia ar putea rămâne mai degrabă un instrument politic decât o soluție concretă pentru victime.

Fondat în 1949, Consiliul Europei își asumă astfel un rol delicat, într-un conflict care continuă să divizeze continentul și să consume resurse politice, economice și diplomatice, fără un orizont clar de încheiere.