Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, scrisoare deschisă: „Puneți pe foc actele fondatoare ale Uniunii Europene, dacă principiile lor nu mai valorează nimic”

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele S.O.S. România, a lansat un atac frontal la adresa instituțiilor Uniunii Europene, printr-o scrisoare deschisă în care susține că valorile fundamentale ale blocului comunitar ar fi fost abandonate și avertizează că libertatea de exprimare politică este pusă în pericol.

„Subsemnata Diana Iovanovici-Șoșoacă, membru al Parlamentului European, mă adresez public instituțiilor europene și cetățenilor Uniunii într-un moment în care însăși esența construcției europene pare a fi abandonată fără rezerve și fără aparențe de echilibru democratic.

Uniunea Europeană a fost creată ca un spațiu al libertății, al pluralismului, al protecției drepturilor fundamentale și al garantării exprimării politice, iar aceste valori au reprezentat justificarea morală și juridică a existenței sale. Astăzi însă asistăm la o realitate în care aceste principii sunt invocate declarativ, dar golite progresiv de conținut, în care mecanismele instituționale sunt percepute tot mai frecvent ca instrumente de presiune politică, iar vocile critice sunt tratate ca deviații ce trebuie corectate.

Refuz să accept normalizarea unei practici prin care informații neverificate, lipsite de suport procedural oficial, sunt propagate în spațiul public cu efectul evident de a crea suspiciune, presiune și stigmatizare.

Am afat din presa centralǎ româneascǎ cǎ pe 24 februarie am fost invitatǎ la audieri în vederea ridicǎrii imunitǎții. Precizez în mod categoric și verificabil că, până la acest moment, nu mi-a fost comunicată nicio invitație oficială, nicio convocare procedurală și niciun document formal din partea Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European(JURI). În absența unei notificări oficiale, prezentarea ca fapt cert a existenței unei audieri reprezintă o deformare gravă a realității procedurale.

Procedurile privind imunitatea membrilor Parlamentului European sunt strict reglementate prin Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și prin Regulamentul de procedură al Parlamentului European. Orice etapă procedurală presupune informare oficială, garanții ale dreptului la apărare și transparență instituțională. Comunicarea „pe surse”, anterior notificării persoanei vizate, contravine spiritului acestor reguli și creează o aparență de culpabilitate înaintea existenței unui cadru formal.

Reamintesc opiniei publice un principiu esențial, frecvent denaturat în dezbaterea mediatică: imunitatea parlamentară protejează opiniile și pozițiile politice exprimate în exercitarea mandatului. De asemenea, o eventuală ridicare a imunității nu echivalează cu pierderea mandatului și nu constituie o sancțiune, ci exclusiv o chestiune procedurală ce permite continuarea unor demersuri judiciare, în condițiile legii.

Solicitarea de ridicare a imunității parlamentare, fundamentată pe interpretarea unor declarații publice, trebuie analizată prin prisma distincției fundamentale dintre exprimarea politică protejată și existența unei fapte penale clar definite. În absența unor elemente materiale incontestabile, a unei incitări directe la violență sau discriminare și a unei demonstrații clare a pericolului social concret, utilizarea mecanismelor penale riscă să devină incompatibilă cu standardele europene de protecție a discursului politic.

Refuz să accept ideea că exercitarea fermă a libertății de exprimare politică poate deveni pretext pentru declanșarea unor mecanisme susceptibile de a produce intimidare instituțională. Într-o ordine democratică autentică, instituțiile nu reacționează la opinii politice, ci la fapte clar definite juridic, iar orice abatere de la această logică reprezintă o atingere directă adusă fundamentelor statului de drept.

Ceea ce se conturează în prezent la nivel european nu mai poate fi ignorat sau minimalizat prin limbaj birocratic. Se consolidează o cultură a conformismului ideologic în care discursul critic devine incomod, iar reacțiile instituționale riscă să fie percepute ca modalități de descurajare a divergenței.

O Uniune Europeană care ajunge să fie asociată în percepția publică cu limitarea indirectă a pluralismului și cu presiunea exercitată asupra reprezentanților aleși își subminează singură legitimitatea democratică.

Libertatea de exprimare nu este o concesie acordată temporar, ci un drept fundamental garantat prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului și prin întreaga jurisprudență europeană.

Discursul politic beneficiază de protecția cea mai înaltă tocmai pentru că democrația nu poate exista în absența confruntării de idei, a criticii și a dezbaterii reale.

Orice conduită instituțională care creează aparența sancționării unei opinii politice produce un efect de intimidare ce depășește cu mult cazul individual și afectează întregul climat democratic.

Nu poate fi ignorat nici contextul politic mai larg, reacțiile generate de mesajele mele publice, susținerea crescândă din partea unei părți semnificative a societății, în special din rândul tinerilor, precum și faptul că tot mai mulți cetățeni încep să privească critic realitățile politice europene.

Într-un astfel de cadru, orice acțiune instituțională îndreptată împotriva unui reprezentant ales riscă să fie interpretată ca reacție la conținutul discursului, nu la existența unei necesități juridice autentice.

Dacă Uniunea Europeană nu mai este dispusă să apere fără echivoc principiile care au justificat înființarea sa, dacă libertatea de exprimare și pluralismul devin valori negociabile, atunci însăși rațiunea morală a proiectului european este pusă sub semnul întrebării. O construcție politică ce se îndepărtează de propriile fundamente normative riscă să piardă încrederea cetățenilor pe care pretinde că îi reprezintă.

Apărarea principiilor fundamentale nu reprezintă un act de sfidare instituțională, ci o obligație democratică. Uniunea Europeană trebuie să rămână fidelă valorilor care au consacrat-o, altfel distanța dintre instituții și cetățeni va continua să se adâncească într-un mod periculos și ireversibil”, a transmis av. Diana Iovanovici-Șoșoacă, eurodeputat al Parlamentului European, preşedinte Partidul S.O.S România.