Europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a oferit un interviu postului Russia Today

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a analizat recentele incidente de securitate la Russia Today. Liderul politic a expus viziunea sa privind gestionarea situației din spațiul aerian românesc.

În cursul unui interviu acordat postului de televiziune Russia Today la sfârșitul lunii mai, au fost aduse în discuție teme sensibile legate de securitatea națională, poziția strategică a României pe flancul estic și modul în care autoritățile de la București și structurile internaționale reacționează la prezența obiectelor de zbor neautorizate în proximitatea granițelor. Discursul s-a axat pe necesitatea unor verificări riguroase și pe contestarea modului actual de gestionare a fondurilor destinate apărării.

Solicitarea de investigații și evaluarea incidentelor cu aparate de zbor

O primă temă abordată în cadrul intervenției media a vizat stadiul cercetărilor privind resturile de drone identificate pe teritoriul național și starea de spirit a populației din zonele de frontieră. În acest context, s-a subliniat importanța de a nu emite verdicte definitive înainte ca specialiștii să își încheie analizele tehnice.

12:19, 05 Jun 2026

Liderul și președintele Partidului S.O.S. România, Diana Șoșoacă, europarlamentar român neafiliat a semnat Declarația de la Sankt-Petersburg

20:39, 04 Jun 2026

Diana Iovanovici-Șoșoacă: „România a revenit la masa dialogului internațional. Astăzi s-a scris istorie”

Europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a explicat demersurile sale și interpretarea pe care o dă situației actuale:

„Am intervenit în favoarea românilor pentru că erau foarte agitați și se temeau că Rusia ar putea ataca România și că ar putea fi uciși de ruși. Și le-am spus: nu trageți concluzii pripite. Am solicitat anchete internaționale, deoarece până în prezent nu există nicio anchetă și nu avem concluzii. Există doar câteva ipoteze, ceva ce ei cred că ar putea fi.”

Pentru a-și susține argumentația, oficialul a făcut trimitere la evenimente similare petrecute în trecut, afirmând că interpretările inițiale ale autorităților de la București s-au dovedit uneori eronate după verificări amănunțite, fiind identificate situații în care s-a constatat că aparatele proveneau, de fapt, din țara vecină, Ucraina.

Poziționarea geopolitică a României și legătura cu marile contracte de apărare

În cadrul analizei destinate publicului extern, s-a discutat și despre rolul strategic atribuit României de către liderii occidentali, fiind menționate pozițiile exprimate recent de oficiali de rang înalt, precum Ursula von der Leyen. Potrivit declarațiilor din interviu, există o îngrijorare că țara este transformată într-un punct central al tensiunilor geopolitice, dincolo de interesele sale stricte de securitate.

În opinia liderului politic, actuala dinamică internațională este strâns legată de aspecte financiare și de programele de achiziții militare derulate la nivelul Uniunii Europene:

„Deci, totul se reduce la bani. Este vorba despre contracte militare, despre contractul SAFE al Uniunii Europene și despre contractul anti-drone.”

De asemenea, în cadrul aceleiași emisiuni, europarlamentarul și președintele S.O.S. România Diana Iovanovici-Șoșacă a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența asistenței tehnice și militare oferite Ucrainei, întrebând public de ce sistemele antiaeriene din țara vecină – inclusiv cele transferate de România – nu interceptează aparatele de zbor înainte ca acestea să pătrundă în spațiul aerian național.

Critici la adresa reacției Ministerului Apărării Naționale

Partea finală a intervenției a fost dedicată modului în care Ministerul Apărării de la București a explicat decizia de a nu doborî dronele intruse. Liderul politic a criticat argumentele oferite de oficiali, conform cărora o interceptare deasupra zonelor locuite ar fi putut genera riscuri suplimentare pentru populația civilă prin căderea resturilor.

Discursul a pus în balanță argumentele ministerului cu realitatea din teren, unde s-au înregistrat victime civile, inclusiv un minor și mama acestuia. În mod suplimentar, s-a realizat o paralelă politică cu declarațiile din trecut ale fostului președinte Klaus Iohannis de după tragedia de la clubul Colectiv, argumentând că momentele de criză cu victime sunt utilizate în prezent pentru a justifica oportunitatea și semnarea rapidă a unor contracte comerciale majore în domeniul militar.