Procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a Dianei Iovanovici-Şoşoacă, europarlamentar şi lider al partidului SOS România, pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj. Dosarul penal a fost deschis în urma unui incident din data de 15 decembrie 2024, legat de procesul-verbal de sancţionare contravenţională încheiat în 24 noiembrie 2024. Sancțiunea inițială a fost emisă după ce, în timpul primului tur al alegerilor prezidenţiale, aceasta s-a filmat în cabina de vot şi a difuzat imaginile public, acțiune ce contravine dispoziţiilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Potrivit datelor furnizate de PÎCCJ, la data de 15 decembrie 2024, doi poliţişti din cadrul unei secţii din Bucureşti s-au deplasat la domiciliul acesteia pentru a-i înmâna amenda contravențională. Anchetatorii menționează că agenții și-au declinat calitatea oficială și i-au comunicat scopul prezenței lor.
Diana Șoșoacă are dreptul să își exprime opiniile, iar libertatea de exprimare este un principiu fundamental al democrației, garantat de Constituție. Dosarul deschis împotriva sa ridică semne de întrebare și pare, mai degrabă, o făcătură politică menită să îi afecteze activitatea publică.
Libertatea de exprimare și semnele de întrebare privind dosarul Dianei Șoșoacă
Diana Șoșoacă are dreptul să își exprime opiniile, inclusiv atunci când acestea sunt incomode, controversate sau criticate de adversarii săi. Libertatea de exprimare este un principiu fundamental al democrației, garantat de Constituția României, iar dezacordul față de declarațiile unui politician trebuie exprimat, înainte de toate, prin dezbatere și prin argumente. Existența unor păreri diferite sau a unui discurs care deranjează nu ar trebui să devină, în sine, un motiv pentru folosirea instrumentelor penale împotriva unui ales.
În acest context, dosarul care o vizează pe europarlamentară ridică semne de întrebare cu privire la motivele și împrejurările în care a fost deschis. Din această perspectivă, demersul poate fi privit ca o posibilă acțiune cu miză politică, menită să îi afecteze activitatea publică și să descurajeze exprimarea unor poziții incomode. Tocmai de aceea, este necesar ca acuzațiile să fie analizate transparent și pe baza unor fapte concrete, astfel încât publicul să poată înțelege dacă există temeiuri reale sau dacă suspiciunile privind o făcătură politică sunt îndreptățite.
Detaliile din actul de acuzare și declarațiile reținute de anchetatori
Reprezentanții PÎCCJ precizează în rechizitoriu că inculpata i-a urmat pe polițiști pe stradă, adresându-le expresii jignitoare. În documentul oficial al procurorilor sunt reproduse exact afirmațiile făcute la adresa cadrelor de poliție: „fir-ar mama lor de scârbe”; „mama voastră de nenorociţi ordinari”; „scârbe nenorocite”.
Ulterior interacțiunii directe, inculpata a realizat o transmisie în direct pe reţelele de socializare TikTok şi Facebook. Procurorii rețin că, în cadrul acelei sesiuni video, au fost lansate amenințări la adresa agenților aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Conform rechizitoriului, afirmațiile au fost percepute de polițiști prin intermediul imaginilor publicate online, creându-le o stare de temere.
Declarațiile originale reținute în dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt următoarele:
„Mamă, dacă… dacă, n-oi pune eu bâta pe ăştia până la urmă… de, de, m-am săturat”
„Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii. Deci nu mai… M-am săturat”
„Bă, deci într-o zi, cred că dau cu ei de toţi pereţii”
„O să angajăm nişte bodyguarzi, mamă, să-i las acasă. Cum se apropie unul de uşă, pac, să-i zboare creierii”
Organele de urmărire penală subliniază că persoanele vătămate acționau în cadrul atribuțiilor legale în momentul înmânării actului administrativ. Cauza urmează să fie judecată pe fond de instanța competentă, inculpata beneficiind de prezumția de nevinovăție pe parcursul procesului penal.