Evenimente impresionante la Castelul de la Miclăușeni, județul Iași! Spectacole în aer liber de teatru, dans, muzică de epocă, activități interactive, teatru ambiental, târg de antichități și bucate de epocă – FOTO

La Castelul de la Miclăușeni, județul Iași, au fost programate, la finalul săptămânii trecute, în zilele de 3 și 4 septembrie, spectacole în aer liber de teatru, dans, muzică de epocă, activități interactive, teatru ambiental, târg de antichități și bucate de epocă. Totul, în cadrul celei de-a șaptea ediții a festivalului „Călătorie la 1900”. Tema evenimentului din acest an a fost „Modă, tabieturi și gastronomie”. Invitatul special a fost academicianul Georgeta Filitti care a povestit cu farmec și erudiție despre vestimentația din perioada Belle Epoque

În zilele de 3 și 4 septembrie 2022, la faimosul Castel de la Miclăușeni, județul Iași, a avut loc cea de-a șaptea ediție a festivalului „Călătorie la 1900”. Tema evenimentului din acest an a fost „Modă, tabieturi și gastronomie”. Invitatul special a fost academicianul Georgeta Filitti care a povestit cu farmec și erudiție despre vestimentația din perioada Belle Epoque. Evenimentul a propus o întoarcere în atmosfera anilor 1900, prin spectacole în aer liber de teatru, dans și muzică de epocă, activități interactive, teatru ambiental, târg de antichități, bucate de epocă și alte surprize.

Evenimente spectaculoase la Castelul de la Miclăușeni, județul Iași

Ca dovadă a faptului că vorbim despre un loc ce are o istorie de peste jumătate de mileniu, trebuie arătat că, după anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit vornicului Miclăuș (1380-1440), membru în Sfatul Domnesc, o moșie întinsă, situată în apropierea Luncii Siretului. Moșia a devenit cunoscută sub denumirea de „Miclăușeni” după moartea vornicului. La 25 aprilie 1591, urmașii vornicului Miclăuș au vândut moșia către vistiernicul Simion Stroici (1550-1623).

02:00, 23 Apr 2026

FOTOEXCLUSIV Ștefan Chimu, un mic „crai” din comuna Victoria, a fost înfundat de două adolescente. Fetele de 17 ani au întreținut relații sexuale cu el, apoi au declarat că au fost violate

La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul a construit aici un conac ale cărui ruine se mai puteau vedea la începutul secolului al XX-lea. Printr-un testament, din 5 iunie 1622, Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni lui Lupu Prăjescu, nepoatei sale, Safta, și fiului său, totul cu heleșteie și cu prisăci. La sfârșitul secolului al XVII-lea, în 1697, moștenitorii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza.

Vornicul Ioan Sturdza a reclădit conacul boieresc

Pe moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani robi care și astăzi poartă nume de meserii, precum Bucătaru, Muraru, Pitaru, Curelaru, Mindirigiu, Bivolar sau Surugiu. În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a reclădit conacul boieresc, construindu-l cu demisol și parter, în formă de cruce. Fiul său, Dimitrie, a construit, în perioada 1821-1823, o biserică de curte, în apropierea castelului.

Deși era văr cu domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849), Alecu Sturdza a îmbrățișat ideile revoluționarilor de la 1848 și a fost înmormântat în biserica conacului. După moartea sa, de administrarea moșiei s-a ocupat văduva sa, Ecaterina, cunoscută drept Catinca. Ea a lăsat moșia fiului său, George A. Sturdza, în 1863. Astfel, în calitate de proprietar, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a inițiat acest plan de salvare legat de un monument-simbol al județului Iași. În acest context, evenimente spectaculoase au fost programate la Castelul de la Miclăușeni, județul Iași.