Evenimentele ce au dus la abdicarea lui Mihai I

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Evenimentele ce au dus la abdicarea lui Mihai I. În cartea sa „Abdicarea Regelui Mihai”, Mark Laszlo-Herbert a reuşit să surprindă tumultoasele evenimente de la finalul anului 1947.

O serie de documente inedite prin intermediul cărora creionează perspectivele puterilor occidentale asupra luptei inegale dintre un regim totalitar. Imaginea unui monarh constituţional care încearcă, cu disperare, păstrarea unui climat democratic.

Documentele ambasadelor străine la Bucureşti arată că Regele Mihai era apreciat pentru fermitatea sa. A fost apreciat pentru modul in care a dus la bun sfârşit actul de la 23 august 1944.  Faptul că România a întors armele împotriva Germaniei naziste, este şi astăzi văzut de către cei mai mulţi istorici ca un act de mare curaj.

Evenimentele ce au dus la abdicarea lui Mihai I

Vizita în Marea Britanie, prilejuită de participarea la nunta regală, din noiembrie 1947, avea să rămână fără rezultate.

Regele Mihai va avea o serie de întrevederi cu reprezentanţi, atât ai Mării Britanii, cât şi ai Statelor Unite. Scopul dezbaterii situtiei critice în care se afla România. Întrevederile se vor caracteriza printr-o atitudine echivocă, oarecum lispita de interes a marilor puteri.

Lipsit de orice sprijin din exterior, Mihai hotărăşte să revină în România, conştient fiind că oricând ar putea fi executat sau exilat în Siberia. Locul Regelui era alături de poporul său, gest ce avea, încă o dată, să stârnească admiraţia legaţiunilor străine, vizavi de curajul şi demnitatea acestui tânăr monarh.

Destinul Regelui şi al naţiunii române a fost pecetluit, la 30 decembrie 1947, când, sub ameninţarea pistolului şi a unei „băi de sânge” în cazul refuzului, Regele Mihai era forţat să semneze actul abdicării.

Pistolul lui Petru Groza îndreptat împotriva Regelui era, în fapt, începutul celui mai cumplit episod al istoriei României.

Legaţiunea britanică la Bucureşti remarcă, în urma abdicării Regelui, că spiritul poporului român fusese distrus de teroare şi intimidare.

Astfel, efectele plebiscitului din 1866, prin care poporul român alesese ca formă de guvernare monarhia constituţională, sub conducerea unui principe străin, erau anulate, iar prin intervenţia directă a URSS se năştea Republica Populară Romană.