Evoluţia mortalităţii în judeţul Iaşi, înainte și după declanșarea pandemiei de COVID-19

Ciprian Iftimoaei

Decesul reprezintă un eveniment demografic (mortalitatea) care descrie mişcarea naturală a populaţiei, alături de naştere (natalitate), căsătorie (nupţialitate) şi divorţ (divorţialitate). Cauzele decesului sunt legate de anumite caracteristici care ţin de constituţia fizică şi psihică a unei persoane (starea de sănătate, boli, comorbidităţi), precum şi de caracteristicile socioeconomice ale mediului în care își trăiește (nivelul de dezvoltare economică, nivelul de trai al gospodăriei, alimentaţia, condiţiile de la locul de muncă, expunerea la factori risc pentru sănătate).

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Şi mediul politic poate influenţa evoluţia evenimentelor demografice dintr-o ţară. De exemplu, Holodomor-ul, foametea ucraineană din perioada 1932-1933, soldat cu peste 10 milioane de morți a fost o consecință a politicii agricole promovată de regimul comunist al lui Stalin pentru a pedepsi poporul ucrainean pentru slaba colectare a producției de cereale. Politicienii pot influența evoluția mortalității prin deciziile (politicile publice) pe care le iau, bune sau proaste, sau nu le iau: „Moartea unui om este o tragedie. Moartea a milioane de oameni reprezintă o statistică”, spune un citat atribuit dictatorului Stalin, arhitectul Gulagului sovietic.

În afară de caracteristicile anterior menționate care pot influenţa moratalitatea, adaugăm şi evenimentele neprevăzute (accidentale) cum ar fi producerea unor calamităţi naturale: cutremure de pământ, inundaţii, schimbări climatice cu consecinţe violente asupra vieţii oamenilor, declanşarea unor pandemii, accidente rutiere, accidente de genul COLECTIV sau recentul accident de la Spitalul Județean Neamț, unde au murit arși 10 pacienți de la secția ATI.

Acest articol constă într-o analiză descriptivă a mortalităţii în judeţul Iaşi, înainte și după declanșarea pandemiei de COVID-19. Pentru început, să vedem cum a evoluat mortalitatea în judeţul Iaşi, anterior declansării crizei pandemice generată de COVID-19. În perioada 1990-2019, în judeţul Iaşi au decedat 248.929 persoane, ceea ce înseamnă o medie de 8297 decese pe an. În anul 1990, la nivelul judeţului Iaşi, a fost înregistrat un număr de 6735 decese; 29 de ani mai târziu, în judeţul Iași au fost înregistrate 8960 de decese.

Rata mortalităţii în judeţul Iaşi pentru perioada 1990-2019, a variat între un minim de 8,2 decese la mia de locuitori în anul 1990 şi un maxim de 10,8 decese la mia de locuitori în anul 1996. Per ansamblu, rata mortalităţii înregistrată în judeţul Iaşi este cu aproximativ 2 puncte mai mică decât rata mortalităţii la nivel naţional, în contextul creștereii populației, în special a segmentului de tineri și adulți. În anul 2019, rata mortalităţii consemnată în judeţul Iaşi a fost de 9,4 decese la mia de locuitori, iar la nivel naţional a fost de 11,7 decese la mia de locuitori.

Rata de mortalitate mai mică în județul Iași decât la nivel naţional se poate explica prin nivelul de dezvoltare socioeconomică a judeţului Iaşi peste media pe ţară, calitatea vieţii mai mare în jurul metropolei Iași, în special calitatea serviciilor medicale oferite de spitalele și clinicile medicale universitare din centrul academic Iași.

În ceea ce priveşte mortalitatea pe cauze de deces în judeţul Iaşi, conform datelor funizate de baza INS-TEMPO Online pentru anul 2019, situaţia se prezintă după cum urmează: din cele 8960 de decese înregistrate, 4259 decese sunt cauzate de boli ale aparatului circulator, urmate de 1937 decese cauzate de tumori/ cancere, 612 decese din cauza unor boli ale aparatului respirator, 595 de decese din cauza bolilor aparatului digestiv, 474 decese provocate de leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe, 391 decese pe seama bolilor infecţioase şi parazitare (inclusiv tuberculoză), 288 decese din cauza bolilor sistemului nervos, bolile ochiului şi anexele sale, boli ale urechii şi apofizei mastoide, 141 de decese din cauze neprecizate, 119 decese pe seamna bolilor aparatului genito-urinar, 117 decese provocate de boli endocrine, de nutriţie şi matabolism (din care 112 având cauză diabetul zaharat), 9 decese pe seama tulburărilor mentale şi de comportament, 11 decese provocate de afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală şi doar un deces având cauza sarcina, naşterea şi lăuzia.

Să remarcăm faptul că aproximativ jumătate din numărul total de decese înregistrat în județul Iași, în anul 2019, sunt cauzate de boli cardio-vasculare. Decesele care au drept cauze bolile aparatului circulator, cancerele, bolile respiratorii, bolile digestive, bolile infecţioase sau leziunile traumatice, otrăvirile şi alte cauze externe merită o analiză din perspectiva sociologiei medicale, prin raportare la stilul şi condiţiile de viaţă (calitatea vieţii) în familie, la locul de muncă, în societate. Nu este un secret pentru nimeni faptul că un stil de viaţă dezordonat, stresul la locul de mună şi în familie, sărăcia, locuirea precară, bolile dobândite, la care se adaugă alimentaţia nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool sau substanţe interzise afectează sănătatea, accelerând degradarea stării de sănătate.

Să mai observăm şi faptul că, în anul 2019, în judeţul Iaşi au decedat 612 persoane din cauza bolilor respiratorii şi 391 decese având cauză bolile infecţioase şi parazitare. Însumând decesele cauzate de bolile respiratorii cu cele cauzate de bolile infecțioase și parazitare rezultă un număr de 1003 decese. În alți termeni, în anul 2019, în județul Iași au murit 3 oameni zilnic din cauza bolilor respiratorii și/ sau infecțioase, 12 persoane au decedat zilnic din cauza bolilor cardio-vasculare ș.a.m.d.

În conformitate cu datele oferite de Institutul Naţional de Sănătate Publică, până la data de 12 noiembrie 2020, în judeţul Iaşi, au fost înregistrate 271 de decese ca fiind cauzate de infecția cu noul coronavirus COVID-19. Fiind vorba despre o infecție cu un virus, probabil, decesele determinate de COVID-19 vor fi încadrate în categoria deceselor cauzate de „bolile infecțioase și parazitare”. În spațiul public românesc, dar și pe plan internațional, există anumite controverse în ceea ce privește modul de raportare a deceselor persoanelor care sufereau și de alte boli sau comorbidități (predispoziții spre îmbolnăvire, cf. DEX), infectate cu COVID-19.

În cele ce urmează, voi prezenta datele statistice privind mortalitatea în perioada februarie-august 2020 comparativ cu perioada similiară a anului 2019. Să ne reamintim de primul caz de îmbolnăvire de Covid-19 din România, care a fost înregistrat pe 26 februarie a.c. Apoi, pe 16 martie a fost legiferată starea de urgenţă, iar primul deces a fost declarat pe 22 martie.

În județul Iași, în luna februarie 2020 a fost înregistrat un număr de 777 decese, cu 34 mai multe decese decât în februarie 2019 (743 decese); în luna martie 2020 a fost înregistrat un număr de 788 decese, cu 4 decese mai puține decât în martie 2019 (792 decese); în luna aprilie 2020 a fost înregistrat un număr de 750 decese, cu 67 decese mai puține decât în aprilie 2019 (817 decese); în mai 2020 a fost înregistrat un număr de 645 decese, cu 92 decese mai puține decât în mai 2019 (737 decese); în iulie 2020 a fost înregistrat un număr de 726 decese, cu 55 decese mai multe decât în iunie 2019 (671 decese); în iulie 2020 a fost înregistrat un număr de 738 decese, cu 7 decese mai multe decât în iulie 2019 (731 decese); în august 2020 a fost înregistrat un număr de 744 decese, cu 98 decese mai multe decât în august 2019 (646 decese). În perioada februarie-martie 2020, în județul Iași s-au înregistrat 5168 decese, cu 31 decese mai multe decât în perioada similară a anului 2019, o creștere nesemnificativă din punct de vedere statistic.

Mulți cititori ai acestui articol se vor întreba de ce numărul deceselor nu a crescut mai mult în perioada februarie-august 2020, în care a acționat și pandemia de COVID-19, față de perioada similară a anului trecut? Această întrebare este cu atât mai legitimă cu cât frica de COVID-19 a fost injectată zilnic pe toate canalele de comunicare spre publicul larg.

Până la raportarea mortalității pe cauze de deces în județul Iași pentru anul 2020, avansez următoarele ipoteze de lucru: (1) în perioada de lockdown (situația de urgență), datorită restricțiilor impuse de ordonanțele militare, mobilitatea/ circulația persoanelor a fost restricționată în afara locuinței și localității de reședință, fapt care a redus numărul deceselor produse de accidente rutiere, accidente la locul de muncă, accidente pe fondul consumului de alcool și violenței asociate; (2) persoanele care au fost raportate ca fiind decedate din cauza infecției cu COVID-19 aveau și alte boli cronice/ comorbidități care în cele din urmă au condus la decesul contextualizat și de vârsta înaintată, sănătatea precară, prezența infecțiilor nozocomiale în orice spital din lume, dar subraportate în România.

Cu alte cuvinte, ipoteza de studiu este că decesele puse pe seama infecției COVID-19, în perioada februarie-august 2020, înlocuiesc decesele cauzate de alte boli sau cauze externe.

În loc de concluzie, adresez rugămintea către cititorii acestui articol ca aceste statistici să nu fie interpretate eronat, scoase din contextul analizei, astfel încât să conducă la concluzii eronate de genul „virusul COVID-19 nu există sau nu este periculos”. Paza bună trece primejdia rea! Nici un om sănătos la cap nu dorește să ajungă în statisticile privind mortalitatea; toți dorim ca prin comportamentul nostru să contribuim și la creșterea speranței medii de viață a populației în România.

Ciprian Iftimoaei este lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi şi director adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi