Zeci de ieșeni încearcă anual să își recupereze pagubele produse de drumurile defecte. Dosarele sunt uneori de durată, deoarece judecătorii trebuie să afle cine este administratorul șoselei respective. Într-un caz desfășurat recent la Judecătoria Iași, reclamanții nu au avut câștig de cauză.
În ultimul deceniu, zeci de șoferi sau diverse firme de asigurări au acționat în judecată autoritățile locale sau județene. Motivul: existența unor gropi în drumurile naționale, județene sau locale. Lucrurile par simple la o primă vedere: un șofer conduce un vehicul pe un drum accidentat. La un moment dat, mașina suferă avarii din cauza unei gropi. Șoferul merge cu asigurarea la un service, iar cei de acolo îi repară mașina, dar nota de plată este achitată de firma de asigurări. Ulterior, ori șoferul, ori firma de asigurări acționează în judecată autoritatea care, în mod normal, ar trebui să administreze drumul cu pricina. Numai că, adesea, aici apar problemele! Asta, deoarece autoritățile „aruncă pisica” peste gardul vecinului! Mai exact, instituțiile dau vina una pe cealaltă pentru administrarea unui drum sau a altuia.
Un dosar pierdut
Judecătoria Iași a respins recent o acțiune formulată de către reprezentanții companiei Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA. Pe data de 23 martie 2018, firma de asigurări a acționat în judecată Municipiul Iași, Consiliul Local, CNAIR, dar și Citadin SA (care a fost chemată în garanție – n.r.). Reclamanții le solicitau judecătorilor ieșeni să oblige autoritățile la plata unor despăgubiri, în cadrul acțiunii în răspundere delictuală. Însă magistrații au considerat că niciuna dintre instituțiile amintite nu a fost responsabilă pentru producerea avariilor.
Cei de la Asirom au contestat deja decizia Judecătoriei Iași, sperând să aibă mai mult noroc la instanța superioară.
Limuzină, distrusă
Reclamanții au cerut în instanță ca instituțiile acționate în judecată să fie obligate la plata unor despăgubiri în valoare de 11.711 lei. Suma a fost cerută cu titlu de despăgubire aferentă dosarului de daună.
„Pe data de 24 aprilie 2015, numitul C.V., conducând un autoturism marca BMW, dinspre Tomești, către Bucium, și-a avariat mașina din cauza gropilor nesemnalizate existente pe partea carosabilă. Pârâții au calitate procesual pasivă, fapta ilicită a acestora constând în neluarea măsurilor ce se impuneau în calitate de administratori ai drumurilor care au astfel de probleme”, au declarat reprezentanții companiei de asigurări în fața instanței.
De cealaltă parte, Municipiul și Consiliul Local Iași au replicat, invocând excepția lipsei capacității de folosință și excepțiile lipsei calității procesuale pasive, raportat la faptul că reclamanta nu a făcut dovada împrejurării producerii accidentului rutier sau că avariile s-au produs din cauza acestora pe acel segment de drum.
„Nu există nicio probă…”
Mai mult, pârâții au invocat și excepția nulității cererii de chemare în judecată, respectiv prescripția dreptului la acțiune al reclamantei în promovarea cererii. De asemenea, instituțiile chemate la bară au mai afirmat că acțiunea este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit dispozițiilor Codului Civil, pentru a putea opera răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: să existe un prejudiciu, să existe o acțiune/inacțiune care să fi provocat prejudiciul, să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, iar persoana care a produs prejudiciul să fi fost în culpă.
„Reclamantul nu a argumentat existența unei legături de cauzalitate, iar raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu nu rezultă din nicio probă atașată cererii de chemare în judecată. Pentru a fi angajată răspunderea civilă nu este suficient să existe pur și simplu o faptă ilicită și un prejudiciu, ci este necesar ca între acestea să existe un raport de cauzalitate, în sensul că acea faptă să fi provocat acel prejudiciu, iar reclamantul trebuie să dovedească un raport de cauzalitate specific între acțiunea cu caracter ilicit și prejudiciu”, au afirmat edilii.
„Nu este administrat de noi!”
La rândul ei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNADR) SA a invocat excepția lipsei calității sale pasive în cauză, motivat, în esență, de faptul că nu are calitatea de administrator al sectorului de drum din speță.
„Nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în sarcina noastră, pentru că locul producerii accidentului rutier nu este identificat, în acțiune menționându-se în mod generic că șoferul se deplasa din direcția Tomești, spre Bucium”, au subliniat cei de la CNADR. Pe de altă parte, cei de la Citadin au afirmat că, la dosar, nu a fost prezentat vreun act de la un agent constatator de relatare a situației sau un proces-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule în care să fie evidențiat locul producerii accidentului rutier. „În sarcina noastră cade doar execuția lucrărilor de plombare, nu și urmărirea apariției gropilor din carosabil”, au afirmat reprezentanții Citadin.
Proces câștigat de păgubit
În urmă cu aproximativ doi ani, firma Omniasig a reușit să obțină despăgubiri în instanță de la municipalitate. Astfel, magistrații din cadrul Judecătoriei Iași au admis acțiunea formulată de compania de asigurări. Instanța a obligat Consiliul Local Iași să îi achite firmei de asigurări suma de 3.363 de lei, cu titlu de despăgubiri aferente dosarului de daună, plus cheltuieli de judecată. Sentința a fost contestată.
Reprezentanții Omniasig au menționat atunci că, pe data de 23 septembrie 2012, un client din Iași al companiei de asigurări și-a avariat autoturismul din cauza unei gropi din carosabil care nu era semnalizată în mod corespunzător. Potrivit reclamanților, Alin G. conducea autoturismul marca Hyundai și a avariat vehiculul din cauza unei gropi de pe șosea, aflată în dreptul clădirii Serviciului de Stare Civilă Iași, groapă ce nu era semnalizată în mod corespunzător. La data producerii accidentului rutier, autoturismul beneficia de asigurare facultativă CASCO la societatea Omniasig, astfel că a fost deschis un dosar de daună, iar compania a achitat suma de 3.363 de lei către service-ul care a reparat vehiculul pe data de 4 ianuarie 2013.