Un ieșean a contestat în instanță o amendă de 500 de lei primită de la jandarmi. El a fost sancționat pentru că acosta bărbați în apropierea Gării Internaționale. Potrivit oamenilor legii, individul voia să obțină foloase materiale de pe urma acestei activități.
Proces inedit în Justiția ieșeană! Un individ a decis să dea în judecată Jandarmeria ieșeană, după ce a primit o sancțiune mai puțin obișnuită. Astfel, M.D.H. le-a cerut magistraților din cadrul Judecătoriei Iași să dispună anularea procesului-verbal prin care a fost amendat de jandarmi.
Judecătorii au respins recent plângerea contravențională formulată de petent.
„Instanța respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petent împotriva procesului-verbal de contravenție din data de 17 martie 2019 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Jandarmi Județean Iași”, au precizat magistrații Judecătoriei Iași.
De remarcat este faptul că sentința nu este definitivă, aceasta putând fi contestată.
Scandal în apropierea Gării
Pe data de 17 martie 2019, un echipaj de Jandarmerie se afla în patrulă în zona Gării Internaționale Iași. La un moment dat, jandarmii au fost sesizați cu privire la faptul că un tânăr ar acosta bărbați într-un parc din apropiere.
„Prin procesul-verbal încheiat pe data de 17 martie 2019 s-a reținut că petentul a fost prins în parcul de lângă Gara Internațională Iași, în timp ce acosta persoane de sex masculin, în persoana numitului C.D., în scopul de a întreține relații sexuale cu acesta, pentru dobândirea unor foloase materiale. Pentru fapta reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 500 de lei”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei ieșene.
De cealaltă parte, petentul a decis să conteste amenda, considerând că ar fi fost nedreptățit.
„Am fost sancționat pe nedrept. Jandarmii respectivi au avut un comportament necorespunzător la adresa mea”, a susținut petentul în fața judecătorilor.
Reprezentanții Jandarmeriei ieșene au cerut ca instanța să respingă plângerea și să mențină procesul-verbal. În opinia lor, actul este legal și temeinic întocmit.
„Jandarmii au avut un comportament necorespunzător!”
În cadrul procesului-verbal, care a fost semnat de luare la cunoștință de către petent, la rubrica „Mențiuni”, jandarmii au consemnat că acesta „nu are obiecțiuni cu privire la întocmirea actului și susține că va fi prezent în continuare în acea zonă”.
Judecătorii au constatat că actul a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
„Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. De altfel, petentul nu a formulat critici referitoare la legalitatea procesului-verbal de contravenție”, au constatat magistrații ieșeni.
Fapta a fost constatată „cu propriile simțuri de către agenți”
Aceștia au adăugat că, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, legislația nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției.
„Procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Legea instituie o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agent. Instanța constată că fapta reținută în document poate fi subsumată noțiunii de acuzație în materie penală. Calificarea faptei ca acuzație în materie penală are drept consecințe incidența prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut”, au afirmat judecătorii ieșeni.
Aceștia au mai spus că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal. Asta, deoarece fapta reținută în sarcina contravenientului a fost constatată „cu propriile simțuri de către agenți”.