Expoziție superbă, cu obiecte unice, la Muzeul de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii din Iași – GALERIE FOTO

Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași a deschis, la Palatul Culturii, până pe 23 mai 2021, expoziția „Eteria și Principatele Române. Bicentenar”. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la începutul Revoluției de eliberare a Greciei, eveniment istoric major, care a adus Principatele Române în atenția Europei

Cea mai nouă expoziție de la Muzeul de Istorie a Moldovei, „Eteria și Principatele Române. Bicentenar”, a fost deschisă și poate fi vizitată până pe 23 mai 2021. Aceasta este deschisă de marți până duminică, între orele 10:00 – 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet).
Organizată în parteneriat cu Muzeul Mitropolitan din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Muzeul de Artă Iași și Arhivele Naționale Iași, expoziția reunește obiecte și documente originale privitoare la prințul Ipsilanti și Eterie, precum și la viața și activitatea Mitropolitului Veniamin Costachi. În fiecare an, de Buna Vestire (25 martie), comunitatea elenă de pretutindeni aniversează acțiunea Eteriei de redeșteptare națională și lupta pentru un stat independent, privind cu recunoștință spre Moldova și spre Iași, unde la 27 februarie 1821, prințul Alexandru Ipsilanti a ridicat steagul luptei de eliberare, în incinta Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”.

Expoziția „Eteria și Principatele Române. Bicentenar” reunește obiecte și documente originale privitoare la prințul Ipsilanti și Eterie

Expoziția „Eteria și Principatele Române. Bicentenar” reunește obiecte și documente originale privitoare la prințul Ipsilanti și Eterie, precum și la viața și activitatea Mitropolitului Veniamin Costachi, cel care a jucat un rol însemnat în cadrul evenimentului aniversat. Vernisajul are loc astăzi, 3 martie 2021, ora 12:00, la Palatul Culturii, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei. Revoluția pentru eliberarea pământului Greciei își are începutul în Iași. Așa susținea și contemporanul ei, Costache Negruzzi, în vestita sa scrisoare a VII-a (Calipso) publicată prin 1857 și dau mărturie două plăci de marmură, bătute în pereții Sălii Gotice din ograda „Trei Ierarhilor”:

„Aici, la Mănăstirea «Trei Ierarhi», la 27 februarie 1821, în prezența eteriștilor și a simpatizanților greci și români, Veniamin Costache, Mitropolit al Moldovei și Sucevei, a sfințit drapelul Eteriei și a binecuvîntat pe șeful acesteia, prințul Alexandru Ipsilanti, dînd prin aceasta semnalul luptelor pentru cauza sfântă a Libertății Greciei în cadrul mișcărilor de eliberare a popoarelor din Balcani”.

Casa „Cantacuzino” de pe strada Golia din Iași a găzduit pe Alexandru Ipsilanti în 1821

Animați de dorul țării strămoșești, în anul 1814, mai mulți intelectuali greci alcătuiseră la Odessa Societatea Amicală, a Prietenilor, numită pe grecește Philike/Hetairia – Eteria. Conducător sau epitrop general (generalisim) al mișcării, ales în 1820, devenise Alexandru Ipsilanti, fiul lui Constantin Ipsilant fost domnitor la Iași (1799 – 1801 și la București (1802 – 1806) și retras apoi în Rusia.
În noaptea de 22 februarie 1921, Alexandru Ipsilanti, însoțit de doi frați trece Prutul pe la vama Sculeni și înconjurat de vreo 200 de arnăuți sosea la Iași. Trăgeau la „casa principesei Cantacuzino”, pe strada Golia, vizavi de palatul lui Dumitrache Sturza (unde-i acum Poșta). Casa, cumpărată mai apoi de Camera de Comerț ieșeană, a fost înlocuită prin 1925 de un nou imobil, existent și acum.

Începerea Revoluției se proclama în ziua de 27 februarie 1821, în fața bisericii „Trei Ierarhi”

Începerea Revoluției se proclama în ziua de 27 februarie 1821, în fața bisericii „Trei Ierarhi”, când întrega armată eteristă în uniforme strălucitoare și mulțime de privitori ascultau cuvintele generalului ce anunțau începutul luptei de eliberare a Greciei, iar Mitropolitul Moldovei Veniamin Costache, după sfințirea steagurilor, îi încingea sabia la brâu, deși la Iași erau mai mulți arhimandriți greci. Prin gestul său, de unii boieri neîmpărtășit, întîiul stătător în scaunul sfânt al bisericii Moldovei lega Țara de soarta Revoluției, chiar dacă înaltul ierarh fusese invitat la slujbă printr-o hârtie nu prea politicoasă din ziua precedentă semnată de un aprig susținător al generalului.