Prima pagină » Editorial » Fantoma legionarului
Fantoma legionarului

Fantoma legionarului

03 nov. 2025, 10:12,
Sorin Rosca Stanescu în Editorial

Fantoma legionarului bătrân încă mai bântuie prin România și tulbură în exces mințile unora, și-așa bolnave. Zilele trecute s-a consumat un episod de acest fel. Un uriaș scandal legat de Catedrala Mântuirii Neamului, al cărui paratrăsnet a fost Patriarhia Română. Acuzată, nici mai mult, nici mai puțin, decât că ar fi promovat mesaje legionare. Până când totul s-a transformat într-un uriaș fâs. Dar urmele și consecințele rămân.

Această splendidă autostradă a credinței românești, Catedrala Neamului, o mândrie care va dura, să dea Domnul, secole, a atașamentului poporului român față de valorile creștin-ortodoxe, a generat, între altele, și trei mari controverse.

Prima a constat în modul în care a fost întocmită, de cine o fi fost întocmită, o uriașă listă a invitaților speciali — cei pe care i-ați văzut intrând cu prioritate și ocupând miile de scaune din incintă, în ziua sfințirii —, cei mai mulți dintre aceștia fiind personaje extrem de controversate. Concret, cei care s-au împotrivit pe toate căile realizării acestei ctitorii, prin sacrificiile făcute de cetățenii României, aceiași cu cei care s-au opus din răsputeri referendumului pentru modificarea Constituției, prin care, în legea fundamentală, urma să se consacre regula conform căreia o familie este compusă dintr-un bărbat și o femeie — nu din două femei, nu din doi bărbați, nu din transgendări.

Al doilea incident grav a afectat, din nou, sutele de mii de români care au format și formează în continuare uriașe cozi pentru a vizita Catedrala și pentru a valorifica posibilitatea de a trece prin altar. S-a spus, parțial pe bună dreptate, că, peste rând, în urmă cu câteva zile, pentru a fi omagiată Armata, reprezentanții acesteia au fost introduși în Catedrală pe o intrare laterală, în timp ce amărăștenii așteptau la coadă, în mod suplimentar, ore în șir, întrucât în interior a fost organizată o slujbă specială dedicată oștirii române. Organizatorii din partea Patriarhiei au greșit, programând această slujbă dedicată Armatei și neimaginându-și că se vor confrunta cu un aflux atât de mare de persoane care au venit în București pentru a vizita această ctitorie și care, încă și astăzi, fac, în acest scop, cozi de ore bune.

În fine, din nefericire, s-a produs și un al treilea incident, care a afectat Patriarhia. Grupul Tronos Junior, pentru omagierea militarilor români, a intonat câteva piese muzicale, una dintre acestea, intitulată „Avem o țară”, fiind atribuită de persoane răuvoitoare, dar și lipsite de o elementară cultură, lui Radu Gyr, un poet și scriitor acuzat că ar fi promovat la greu ideologia legionară. A urmat un uriaș scandal generat și alimentat de câțiva evrei cărora Dumnezeu le-a luat mințile, de genul Silviu Vexler, parlamentar și șef al comunității din România, sau de neevrei care se dau mai evrei decât evreii, gen frații Muraru — unul parlamentar, vicepreședinte PNL și șef al organizației din Iași, celălalt controversatul ambasador al României în Statele Unite.

În cele din urmă, după ce opiniei publice, și nu numai Patriarhiei, i-a fost adusă o profundă tulburare, s-a constatat că respectivele versuri, de fapt o poezie patriotică, fără niciun fel de încărcătură de tip extremist, nu fuseseră scrise de Radu Gyr, ci au fost rezultatul unei creații a măicuțelor de la Diaconești. Uriașul scandal s-a dezumflat, dar, din păcate, a lăsat urme.

Poate că este momentul să ne afirmăm un punct de vedere împărtășit de toți intelectualii întregi la cap din România. Este bine ca orice ideologie extremistă să fie combătută cu toată forța și, în unele circumstanțe, chiar prin aplicarea legii penale. E bine, de asemenea, că există un act normativ care sancționează orice formă de extremism. Însă să recunoaștem că există foarte multe lucruri bune care, utilizate în exces, pot produce mari traume. Orice exagerare se poate transforma, prin efecte, în contrariul scopului urmărit.

Ca să mă fac și mai bine înțeles, și marele poet național Mihai Eminescu, în articolele sale publicate în ziarul Timpul, a promovat idei de tip antisemit. Ceea ce nu înseamnă că Eminescu ar putea fi, așa cum, de altfel, s-a și încercat, șters din acest motiv din istorie. La fel cum mi se pare foarte grav că, de dragul propagandei de război, sportivi și artiști ai Federației Ruse, care nu au nicio vină, sunt excluși din numeroase competiții desfășurate la nivel internațional.

La fel cum, în oglindă, este foarte grav că artiști sau sportivi israelieni au fost eliminați din competiții internaționale în timpul războiului din Gaza, fiind sancționați, vezi Doamne, pentru greșeli reale sau pretinse ale conducătorilor statului Israel.

Atrag încă o dată atenția, revenind la subiectul incidentului din Capitală, că excesele de acest fel pot genera efecte sau chiar un curent antisemit, iar personaje ca Silviu Vexler, care procedează așa cum procedează, crezând că fac bine, fac, în realitate, rău comunității pe care o reprezintă.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
România, pe primul loc în Europa la generozitate! Câți bani au donat românii din veniturile lor
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul donațiilor raportate la veniturile populației, potrivit World Giving Report 2026, realizat de Charities Aid Foundation (CAF). Datele arată că, în 2025, românii au oferit în medie 0,9% din veniturile lor sub formă de donații, dacă sunt cumulate banii acordați organizațiilor caritabile, sprijinul oferit direct persoanelor aflate […]
România, pe primul loc în Europa la generozitate! Câți bani au donat românii din veniturile lor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
07 septembrie 2026
07 septembrie 2026