Fiecare țară cu banii ei! UE închide robinetul împrumuturilor externe, după ce euro s-a prăbușit istoric în fața dolarului

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Reforma în derulare a reglementărilor fiscale ale UE ar putea da guvernelor mai multă marjă de manevră în planurile care combină reducerea datoriei cu investiţiile şi reformele, în schimbul unor responsabilităţi mai mari, a afirmat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, transmite Reuters.

Aflat la Roma la o conferinţă dedicată asigurărilor, Gentiloni a afirmat că luna aceasta Comisia Europeană va prezenta propuneri privind modul de reformare a regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere, noteaza Agerpres.

UE închide robinetul împrumuturilor externe

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproape 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Simplificarea, o deţinere naţională mai puternică şi o mai bună executare vor fi elementele definitorii ale cadrului îmbunătăţit, obiectivul general fiind sprijinirea sustenabilităţii datoriei şi o creştere sustenabilă”, a explicat Gentiloni.

Acesta a adăugat: „Un mijloc de a realiza aceste obiective ar putea fi trecerea spre planuri macrofiscale pe termen mediu, care stabilesc un nivel net al cheltuielilor în următorii ani şi sunt în linie cu aducerea datoriei la un nivel prudent”.

Gentiloni susţine că planurile pe termen mediu ar putea include angajamente de investiţii şi reforme, cum sunt în planurile pe care fiecare guvern trebuie să le pregătească pentru a obţine bani din fondul UE de redresare post-pandemie.

Pentru ca guvernele să fie mai decise să realizeze aceste obiective, UE le va da o mai mare marjă de manevră în propunerea căilor de reducere a datoriei, atât timp cât se ţine cont de sustenabilitate.

„Angajamentele privind investiţiile şi reformele ar putea permite o perioadă de ajustare fiscală mai lungă”, dar în schimbul unei flexibilităţi mai ridicate, guvernele trebuie să răspundă pentru rezultate, a afirmat comisarul european pentru economie Luna trecută, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, anunţa că Executivul comunitar va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis. Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.